Amenzi usturatoare pentru folosirea frauduloasă a termenilor de ecologic, biologic sau a abrevierilor bio si eco

In luna noiembrie 2012 Guvernul României a adoptat o hotărâre pentru stabilirea măsurilor și sancțiunilor necesare în vederea respectării prevederilor Regulamentului (CE) 834/2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice.

Conform acestei hotarari:

(1) Constituie contravenții următoarele fapte dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:
a) folosirea frauduloasă a termenilor de ”ecologic”, ”biologic”, ”organic” sau a abrevierilor acestora, precum ”bio”, ”eco”, ca mărci comerciale sau practici de utilizare în producția, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea și  distribuția produselor, inclusiv pe eticheta produsului, materiale publicitare și documentele comerciale, care pot induce în eroare consumatorul  și care nu sunt obținute în conformitate cu regulile de producție ecologică;
b)  nerespectarea de către operatori, a regulilor privind producția, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea, distribuția și importul din țări terțe al produselor ecologice, prevăzute în legislația națională și Uniunii Europene în vigoare;
c) lipsa documentelor operatorului, inclusiv documente de evidenţă a producțiilor, tranzacţiilor şi a stocurilor de produse ecologice, prin care se poate identifica trasabilitatea produsului în toate etapele de producție, procesare și distribuție;
d)  refuzul operatorului de a permite accesul inspectorilor desemnați de Ministerul Agriculturii  şi Dezvoltării Rurale, în incinta unității, precum  și refuzul de a prezenta documentele  şi evidenţele prevăzute la lit. (c).

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. 1) se sancţionează după cum urmează:
a) faptele prevăzute la lit. (a), cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei;
b) faptele prevăzute la lit. (b), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;
c) faptele prevăzute la lit. (c), cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei;
d) faptele prevăzute la lit. (d), cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei.

Impozitarea subventiilor pentru agricultura

Statele membre UE platesc subventii agricole de aproximativ 40 de miliarde de euro, care le sunt ulterior rambursate de la bugetul UE. In conditiile in care piata internă a Uniunii Europene este o piată unică care asigură libera circulatie a produselor agricole este evident ca fermierii romani nu pot concura cu ceilalti agricultori din UE daca nu beneficiaza de subventii similare.
Tot mai multe firme care isi desfasoara activitatea in domeniul agriculturii se plang insa de faptul ca subventiile pentru agricultura primite din fonduri europene sau guvernamentale sunt impozitate (inclusiv subventiile primite de la APIA). Cu alte cuvinte, teoretic iti iei in calcul un anumit nivel al subventiei, dar in practica statul roman iti ia 16% din ceea ce primesti. Oare e adevarata aceasta afirmatie ?

Pentru a clarifica aceste aspecte in primul rand dorim sa subliniem ca in cazul agriculturii subventiile sunt de 2 tipuri:
– subventii (fonduri nerambursabile) pentru investiitii in modernizarea agriculturii. Acestea sunt considerate in general ca si subventii aferente activelor achizitionate (conform prevederilor Ordinului nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene);
– subventii pentru activitate (in functie de suprafetele cultivate sau de volumul productiei).
In cazul investitiilor subventiile aferente activelor sunt conditionate de cumpararea, constructia sau achizitionarea de active imobilizate. Acest gen de subventii se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii (venit amanat). Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
Subventiile pentru activitatea desfasurata cunoscute si sub numele de subventii de exploatare se acorda de statul roman si de Uniunea Europeana pentru a creste profitabilitatea anumitor activitati agricole.

Impozitarea subventiilor
In cazul celor care desfasoara activitati agricole sub umbrela unei firme constituite in baza legii nr 31/1990 impozitarea subventiilor se face diferentiat in functie de categoria din care face parte, respectiv:
– societate platitoare de impozit pe profit
– microintreprindere care plateste impozit pe venit

A. In cazul societatilor platitoare de impozit pe profit, veniturile din subventiile pentru investitii sunt impozabile, iar cheltuielile reprezentand amortizarea activelor sunt deductibile. De asemenea, si subventiile aferente veniturilor sunt impozabile la calculul profitului impozabil.
Acest lucru este foarte clar deoarece normele metodologice de aplicare a Codului fiscal precizeaza la „Art. 19 Reguli generale” ca „Profitul impozabil se calculează ca diferentă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare”, dar din pacate, la „Art. 20 Venituri neimpozabile” se precizeaza ca venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil doar urmatoarele:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere;
d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.
e) în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzacţionarea titlurilor de participare pe piata autorizată şi supravegheată de CNVM.
De aici putem trage concluzia ca in cazul societatilor platitoare de impozit pe profit subventiile se impoziteaza. Atentie: nu se impoziteaza direct subventia primita ci doar diferenta dintre venituri si cheltuieli.

B. In cazul microintreprinderilor nici veniturile din exploatare si nici subventiile primite pentru finantarea investitiilor nu sunt cuprinse in baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor.
Potrivit Normelelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, Art. 112^7 referitor la modul de impozitare:
„Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
– veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
– veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;
– veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
veniturile din subventii de exploatare;
– veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare ;
– veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
– veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.”

In concluzie, in ceea ce priveste societatile comerciale:
– veniturile din subventii de exploatare in cazul unei microintreprinderi care plateste impozit pe venituri de 3% NU SE IMPOZITEAZA !
– in cazul unei societati platitoare de impozit pe profit veniturile din subventii SE impoziteaza.

Atentie: impozitul platit nu va fi prea mare in cazul in care se respecta toate reglementarile referitoare la inregistrarea in contabilitate a acestor subventii si inregistrati corect si cheltuielile aferente productiei pentru care primiti subventii.
Conform Ordinului nr. 1752/2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu ajutorul contului 741 “Venituri din subvenţii de exploatare” se ţine evidenţa subventiilor cuvenite agentului economic în schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la activitatea de exploatare a acesteia. Subventiile din agricultura se inregistreaza in contul 741 “Venituri din subventii de exploatare” si se iau in calculul impozitului pe profit, fiind venituri din exploatare.

C. In cazul agricultorilor cu ferme de subzistenta care au fost finantati prin masura 141 si a celor finantati prin masura 112 si care si-au infiintat o persoana fizica autorizata sau o intreprindere familiala lucrurile stau putin diferit in functie de tipul de impozitare ales (impozitare in sistem real sau impozitare pe norma de venit). In cazul celor care au optat pentru impozitarea in sistem real in mod normal veniturile din subventii ar trebui sa se adauge la veniturile obtinute din activitatea curenta, dupa care se scad cheltuielile si la final se stabileste profitul impozabil si impozitul datorat.
Vestea buna insa pentru cei finantati prin masura 112 sau 141 incepand cu anul 2012 nu li se mai impoziteaza si veniturile obtinute din subventii. Asta fiinca a aparut HOTARAREA nr. 50/2012 din 25 ianuarie 2012 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, Publicata in Monitorul Oficial nr. 78 din 31 ianuarie 2012, care precizeaza:

Venituri neimpozabile
Art. 42. – În intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca.

Norme metodologice:
4^1. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind si formele de sprijin acordate din bugetul de stat si din fonduri externe nerambursabile in conformitate cu legislatia interna si reglementarile europene, de exemplu:
– ajutoarele de stat acordate producatorilor agricoli, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 14/2010 privind masuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, incepand cu anul 2010, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 74/2010, cu completarile ulterioare, potrivit actelor normative de aprobare a respectivelor ajutoare de stat;
– sprijinul acordat producatorilor agricoli sub forma schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 139/2007, cu modificarile ulterioare, si actelor normative date in aplicarea acesteia;
sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului National pentru Dezvoltare Rurala, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008, prin axa 1 – Îmbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si orestier, prin masurile 112 – Instalarea tinerilor fermieri si 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta

D. In ceea ce priveste impozitarea veniturilor din subventii obtinute de micii producatori agricoli care au ferme de subzistenta mentionam ca aceste subventii nu sunt impozabile in cele mai multe cazuri.
Sunt neimpozabile veniturile obtinute din vanzarea in stare naturala a produselor agricole. Se considera in stare naturala: produsele agricole obtinute dupa recoltare, masa lemnoasa definita potrivit legislatiei in materie sau plantele crescute natural (ciuperci, plante medicinale, fructe de padure). Veniturile realizate din cresterea si valorificarea in stare naturala a animalelor si a produselor de origine animala (ex: lapte, lana, oua, piei crude si altele, inclusiv animale din fauna salbatica cum ar fi melci, scoici, broaste si altele) sunt deasemenea neimpozabile.
Deoarece veniturile pentru tipurile anterioare de activitati sunt neimpozabile si subventiile pentru desfasurarea acestor activitati sunt practic neimpozabile. Atentie: daca produsele NU sunt vandute IN STARE NATURALA atunci lucrurile se schimba. Totusi aceste situatii trebuie corelate cu cele precizate in normele de aplicare ale HG nr. 50/2012

.

ATENTIE: acest articol a fost elaborat in noiembrie 2012. Legislatia Romaniei este schimbata de fiecare nou guvern si este posibil ca peste 6 luni sa isi piarda valabilitatea! Va rugam sa reverificati periodic noutatile legislative

.

Noi finantari pentru modernizarea exploatatilor agricole si în cresterea valorii adăugate a produselor agricole

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale a decis sa aloce 230 de milioane de euro din fonduri europene la dispoziţia celor care doresc să investească în modernizarea exploatatilor agricole si în cresterea valorii adăugate a produselor agricole. APDRP a publicat in luna noiembrie 2012 spre consultare ghidul solicitantului pentru Masura 121 “Modernizarea exploatatiilor agricole” si pentru masura 123 “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole forestiere”.

Se estimeaza ca pe masura 121 “Modernizarea exploatatilor agricole” si respectiv masura 123 “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole forestiere” se vor putea depune proiecte in perioada 26 noiembrie 2012 – 18 ianuarie 2013.
Sumele alocate pentru aceasta sesiune vor fi de 150 de milioane de euro pentru masura 121 “Modernizarea exploatatilor agricole” si de 80 de milioane euro pentru masura 123 “Cresterea valorii adăugate a produselor agricole forestiere”.

“Am luat această decizie, de a deschide o nouă sesiune pentru măsura 123, în contextul dificultătilor legate de comercializarea legumelor si fructelor în România. Prioritatea mea ca ministru este ca, prin această măsură, asociaţiile si cooperativele de producători să ajungă cât mai repede la stabilirea depozitelor de colectare legume-fructe în bazinele legumicole si pomicole. Acestea au acum la dispoziţie fonduri europene cu care să construiască depozite, cu toate facilităţile necesare pentru vânzarea către comercianti, a legumelor si fructelor realizate chiar de membrii asociatiilor si ai cooperativelor implicate” a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Celor interesati in dezvoltarea unor afaceri in domeniile mai sus mentionate le recomandam sa se apuce cat mai rapid de lucru. Realizarea unor proiecte pe aceste măsuri presupune multă muncă si multă “hartogărie”. In cazul in care intr-adevar cererile de finantare se vor depune incepand cu data de 26 noiembrie 2012 am putea spune ca totul trebuie sa se desfasoare “contra-cronometru”.

Ghidul consultativ al solicitantului se gaseste pe site-ul www.apdrp.ro

Succes !

Covrigaria la tara, o idee de afaceri buna sau un faliment garantat ?

Dupa succesul unor covrigarii din zonele urbane acum pe diverse site-uri specializate in mediatizarea ideilor de afaceri s-a lansat idea ca o astfel de afacere ar fi profitabila si in mediul rural. Teoretic acest lucru este posibil, dar practic putin probabil, credem noi.
Un prim argument este acela ca cele mai de succes covrigarii reusesc sa vanda cca. 3.000 de covrigi pe zi, cea ce le asigura un profit mediu lunar de aproximativ 3.000 EURO. Acestea sunt insa cazurile fericite fiindca cele mai multe covrigarii nu reusesc sa vanda nici macar 1.000 de covrigi pe zi, iar unele au vanzari si mai mici. Mai mult decat atat, in ultima vreme numeroase covrigarii se inchid iar site-urile specializate in vanzarea de echipamente second-hand sunt pline de anunturi de vanzare a unor linii de productie a covrigilor, in timp ce site-urile in care se vand afaceri gasesti tot mai des anunturi de genul “vand covrigarie la cheie”.
Pana la urma se pare ca din dorinta de a face audienta anumite publicatii sau site-uri au supraevaluat acest tip de afacere. Probabil de aceea mai nou gasesti articole care sugereaza ca extinderea acestei afaceri la tara este o idee buna de afaceri.
Ideea de a porni o astfel de afacere la tara este contrazisa si de furnizorii seriosi de echipamente de acest gen, care recomanda deschiderea unor astfel de afaceri in localitatile care au minimum 10.000 locuitori.

Daca ne gandim la piata minima necesara pentru a porni o astfel de afacere teoretic ar putea exista si exceptii. Astfel, potrivit statisticilor in Romania exista un numar de 56 comune care au o populatie mai mare de 9.000 locuitori, dar atentie e vorba de comune si nu de sate si tinand cont de faptul ca nimeni nu se deplaseaza cu masina cativa kilometri doar pentru a cumpara niste covrigi este putin probabil ca o covrigarie amplasata intr-un sat sa aiba un numar rezonabil de clienti.

Exista insa o alta varianta in care o covrigarie ar putea fi rentabila si anumea aceea in care ea ar fi completata cu o minibrutarie care sa produca paine, cornuri, chifle, cozonaci si colaci (pentru parastase si pomeni). Numarul de clienti ar creste semnificativ si afacerea ar putea deveni profitabila, dar probabil volumul cel mai mare al vanzarilor va fi cel al produselor brutariei. Cu alte cuvinte vom vorbi despre o brutarie care vinde si covrigi si nu despre o covrigarie care vinde paine .

Concluzia: inainte de a investi intr-o covrigarie la tara ganditi-va bine si analizati cu atentie informatiile gasite in presa si pe internet !

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 120 other followers

%d bloggers like this: