Pasi pentru obtinerea licentelor de cei care doresc sa isi infiinteze un depozit de cereale

Se pare ca si in 2013 cele mai bune afaceri agricole vor fi cele ale marilor companii, care detin capacitati importante de stocare a cerealelor si care au avut sansa obtinerii unor profituri substantiale. In sprijinul acestor afirmatii sunt informatiile publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale referitoare la pretul cerealelor pe principalele piete din Romania, potrivit carora si in acest an au avut loc fluctuatii importante de preturi pe parcursul anului, atat la grau cat si la porumb. Cele mai mari variatii de pret din 2013 s-au inregistrat la porumb, unde au avut loc cresteri si de 99,88% fata de pretul minim al anului. (vezi evolutia preturilor aici). Asa că cei care au avut spatii de depozitare si au stiut să vanda la momentul oportun au castigat foarte bine.

Celor interesati să investească in infiintarea unor depozite de cereale le punem la dispozitie cateva informatii referitoare la legislatia privind organizarea şi funcţionarea pieţei cerealelor si măsurile de reglementare a filierei cerealelor şi a produselor procesate din cereale.

Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 225/2006 (cu modificările și completările ulterioare) măsurile de reglementare privesc domeniile de activitate de producţie agricolă, depozitare, procesare şi comerţul cu cereale şi produse procesate din cereale şi sunt obligatorii pentru toţi producătorii agricoli, depozitarii, procesatorii si comercianţii.
Autorizaţiile de depozit se acordă de către MADR, prin direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, la cererea operatorilor economici care deţin în proprietate sau administrează spaţii de depozitare pentru produse agricole, conform regulamentului pentru acordarea acestora.

Pasii care trebuie parcursi pentru licentierea unui depozit de cereale sunt:

• Se depune o cerere scrisă la Biroul Unic din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (cererea se poate depune prin delegat sau prin poștă);
• Comisia de licențiere transmite în scris repezentanților organismelor de audit decizia de începere a acțiunii de verificare și certificare a condițiilor financiare și tehnice a depozitelor pentru care s-a depus cererea de acordare a licenței;
• Organismul de audit județean, împreună cu reprezentantul operatorului economic care a solicitat acordarea licenței de depozit, se deplasează la depozit pentru verificare;
• Administratorul depozitului are obligația să pună la dispoziția organismului de audit, în locația auditată, următoarele documente:

– Autorizația de depozit;
– Actul constitutiv sau statutul societății;
– Certificatul de înregistrare al firmei;
– Documentele de proprietate asupra depozitului pentru care se solicită acordarea licenței și/sau contractul de închiriere;
– Contractul de muncă și/sau de prestări de servicii încheiat cu cel puțin un gradator autorizat, în condițiile legii;
– Buletinul de verificare metrologică anuală a aparatelor de măsură și cântărire;
– Contractul de asigurare a depozitului pentru care se solicită acordarea licenței și dovada plății primelor de asigurare;
– Autorizația sanitară de funcționare a depozitului pentru care se solicită acordare licenței;
– Autorizația de protecție a muncii;
– Autorizația sau acordul privind paza contra incendiilor;
– Autorizația de mediu;
– Contractul de muncă încheiat cu personalul de specialitate calificat – laboranți, gestionari, operatori, silozari – care să asigure în condiții corespunzătoare recepționarea și restituirea cantitativă și calitativă a semințelor de consum depozitate, precum și o bună stare de conservare a acestora pe perioada depozitării;
– Cazierul fiscal al depozitarului, din care să rezulte că nu au fost săvărșite fapte sancționate de legile fiscale, financiare, vamale, precum și de cele care privesc disciplina financiară, inactivitatea fiscală și neatragerea răspunderii solidare;
– Certificat de atestare fiscală eliberat de organele fiscale competente, din care să rezulte că nu înregistrează obligații fiscale la bugetul general consolidat;
– Contractul de asigurare a semițelor de consum.

• Organismul de audit, după ce verifică documentația pusă la dispoziție de solicitant, întocmește raportul de audit, după modelul de raport agreat anterior și îl transmite la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a fi analizat de către Comisie;
• După luarea deciziei, secretarul Comisiei înștiințează în scris depozitarul asupra celor decise (acordarea licenței de depozit sau respingerea cererii);
• Licența de depozit se eliberează contra unei taxe de 100 lei care se plătește la trezorerie;
• Licența de depozit are o perioadă de valabilitate de 5 ani de la data emiterii sale pentru fiecare depozit;
• Licența de depozit se prelungește, la cererea scrisă a depozitarului, fără a depăși perioada de 3 ani, contra unei taxe de prelungire, reprezentând 60% din valoarea taxei pentru acordarea licenței de depozit, la data solicitării prelungirii;

Aprilie 2013: a 19-a editie a targului “AGRARIA”

 In perioada 25 – 28 Aprilie 2013 s-a desfăsurat la Cluj cea de a 19-a editie a targului AGRARIA, acesta fiind practic cel mai mare targ de agricultură care se organizează in Transilvania.
Ca si in ceilalti ani cei mai multi expozanti fost din Romania, dar o parte dintre firmele romanesti expozante erau reprezentantele unor firme străine de renume. Chiar dacă anul acesta numărul de expozanti străini a fost cu ceva mai mic decat anul trecut fermierii romani au putut să vadă “pe viu” o serie de utilaje si echipamente de ultimă generatie si au putut să discute cu experti din tară si din străinatate.

La targ au fost prezenti numerosi crescatori de animale care au putut să afle mai multe despre echipamente pentru grajduri, instalatii de muls, sisteme de răcire si stocare a laptelui, metode de analiza laptelui, precum si despre metodele moderne de management a fermelor de animale.

Cei interesati de legumicultură au putut să vadă ofertele producatorilor de solarii, a furnizorilor de echipamente si accesorii necesare legumiculturii precum si cele ale furnizorilor de seminţe profesionale pentru legume.
Extrem de interesante au fost si ofertele firmelor care furnizează sisteme solare termice si fotovoltaice, instalatii eoliene precum si statii pentru producerea biogazului.

Un punct de atractie l-a reprezentat „Parada Bivolilor”, organizată de Asociţia Crescătorilor de Bivoli din Transilvania. A fost practic un concurs desfăsurat pe mai multe categorii (Viţei, Juninci, Bivoliţe în lactaţia I, lactaţia II-IV,  lactaţia V-VI, lactaţia VII şi peste), in care s-au intrecut mai multi fermieri din Transilvania.

La targ a fost prezent si ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care printre altele a tinut să mentioneze că pentru a sprijini agricultura romanească se intentioneaza implementarea unui program prin care tinerii fermieri ar urma să primească din 2014 câte 70.000 de euro pentru fermele de familie.

Pe parcursul targului s-au desfăsurat mai multe conferinte. Din păcate, in stilul “PUR ROMANESC”, aproape la toate conferintele au inceput cu intarziere, ceea ce i-a enervat pe multi dintre cei care si-au propus sa participe la aceste conferinte.

Trecand peste micile probleme, se poate spune că acest targ a fost extrem de util pentru cei interesati de afaceri in agricultură. Chiar dacă numarul fermierilor care au vizitat targul nu a fost foarte mare cei care cu adevarat sunt interesati de performantă in agricultură si de afaceri profitabile au avut ocazia să afle numeroase informatii utile.

Impozitarea veniturilor micilor fermieri in 2013

Incepand cu anul 2013 marea majoritate a micilor fermieri sunt obligati sa plateasca impozitul agricol calculat la normele de venit, chiar daca nu sunt inregistrati ca si persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, intreprindere familiala sau microintreprindere.
Acest impozit trebuie platit de toti agricultorii care realizeaza venituri din activităti agricole (venituri obtinute, individual sau într-o formă de asociere, din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi altele asemenea, din cresterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală), din ferme / gospodarii care depasesc urmatoarele plafoane:

Produse vegetale

Cereale  –  peste 2 ha
Plante oleaginoase  –   peste 2 ha
Cartof  –   peste 2 ha
Sfecla de zahar  –   peste 2 ha
Legume in camp  –   peste 0,5 ha
Legume in spatii protejate  –   peste 0,2 ha
Leguminoase pentru boabe  –   peste 1,5 ha
Pomi pe rod  –   peste 1,5 ha
Vie pe rod  –   peste 0,5 ha
Flori si plante ornamentale –  peste 0,3 ha

Animale

Vaci si bivolite  –   peste 2 capete
Ovine si caprine  –  peste 10 capete
Porci pentru ingrasat  –  peste 6 capete
Albine  –  peste 50 de familii
Pasari de curte –  peste 100 de capete

Cu alte cuvinte, dacă un fermier are trei hectare cultivate cu porumb trebuie să plătească impozit pentru un hectar iar in cazul in care un fermier cultiva legume în câmp pe o suprafata de 2 ha va trebui sa plateasca impozit pentru productia obtinuta pe 1,5 ha. La legume în seră limita neimpozabilă este de doar 0,2 hectare, s.a.m.d.

Potrivit noului cod fiscal, inafara de cazul in care ferma este mai mica valorile mai sus mentionate, exista si unele exceptii: Art. 72. – (1) Nu sunt venituri impozabile veniturile obtinute de persoanele fizice din valorificarea in stare naturala a produselor culese sau capturate din flora si fauna salbatica.

Impozitul este calculat la norme de venit şi nu la venitul înregistrat efectiv de fermieri. Pe langa acest impozit pe venit toti agricultorii care depasesc plafoanele mai sus mentionate au obligaţia plăţii contributiilor la sănătate. Baza lunară de calcul a contribuţiei la fondul de sănătate reprezintă valoarea anuală a normei de venit, raportată la cele 12 luni ale anului.

Ţăranii vor plăti impozitul după ce încasează banii din producţie, în două tranşe, pe 25 octombrie şi pe 15 decembrie.

Detalii privind valoarea impozitelor ce vor trebui platite, precum si despre alte taxe puteti gasi pe site-ul www.ruralonline.ro

Noi finantari pentru modernizarea exploatatilor agricole si în cresterea valorii adăugate a produselor agricole

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale a decis sa aloce 230 de milioane de euro din fonduri europene la dispoziţia celor care doresc să investească în modernizarea exploatatilor agricole si în cresterea valorii adăugate a produselor agricole. APDRP a publicat in luna noiembrie 2012 spre consultare ghidul solicitantului pentru Masura 121 “Modernizarea exploatatiilor agricole” si pentru masura 123 “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole forestiere”.

Se estimeaza ca pe masura 121 “Modernizarea exploatatilor agricole” si respectiv masura 123 “Cresterea valorii adaugate a produselor agricole forestiere” se vor putea depune proiecte in perioada 26 noiembrie 2012 – 18 ianuarie 2013.
Sumele alocate pentru aceasta sesiune vor fi de 150 de milioane de euro pentru masura 121 “Modernizarea exploatatilor agricole” si de 80 de milioane euro pentru masura 123 “Cresterea valorii adăugate a produselor agricole forestiere”.

„Am luat această decizie, de a deschide o nouă sesiune pentru măsura 123, în contextul dificultătilor legate de comercializarea legumelor si fructelor în România. Prioritatea mea ca ministru este ca, prin această măsură, asociaţiile si cooperativele de producători să ajungă cât mai repede la stabilirea depozitelor de colectare legume-fructe în bazinele legumicole si pomicole. Acestea au acum la dispoziţie fonduri europene cu care să construiască depozite, cu toate facilităţile necesare pentru vânzarea către comercianti, a legumelor si fructelor realizate chiar de membrii asociatiilor si ai cooperativelor implicate” a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Celor interesati in dezvoltarea unor afaceri in domeniile mai sus mentionate le recomandam sa se apuce cat mai rapid de lucru. Realizarea unor proiecte pe aceste măsuri presupune multă muncă si multă “hartogărie”. In cazul in care intr-adevar cererile de finantare se vor depune incepand cu data de 26 noiembrie 2012 am putea spune ca totul trebuie sa se desfasoare „contra-cronometru”.

Ghidul consultativ al solicitantului se gaseste pe site-ul www.apdrp.ro

Succes !

Vanzarea produselor agricole de catre micii fermieri

Marea problema a micilor fermieri din Romania o reprezinta vanzarea produselor agricole. La ora actuala acestia au urmatoarele optiuni:
– vanzarea directa in piete si targuri
– vanzarea catre intermediari
– vanzarea catre procesatorii industriali
– vanzarea prin intermediul micilor magazine
– vanzarea catre hipermarketuri (mai nou … si doar in anumite conditii)

Micii producători agricoli pot vinde în piete, în baza certificatului de producător iar comertul ocazional cu produse agricole este exceptat de la obligativitatea deţinerii aparatelor de marcat electronice fiscal. Dorim sa subliniem faptul ca aceasta prevedere este valabila doar pentru cei care fac comert ocazional !
Legat de micii producători agricoli care doresc să-si valorifice productia în piete, oboare sau târguri, acestia trebuie să aibă certificat de producător eliberat în baza Hotărârii Guvernului nr.661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător.
Deasemenea ei si pot comercializa produsele, fara nicio problema, in piete sau chiar si in magazine daca si-au infiintat o firma in baza Legii Nr. 31/1990 privind societatile comerciale sau a OUG 44/2008 privind desfăsurarea activitătilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale.

Marea majoritate a micilor fermieri se gandesc ca cea mai buna cale de a-si valorifica produsele este vanzarea directa in piete si targuri. Teoretic aceasta varianta aduce cele mai mari profituri, deoarece elimina intermediarii. Cei care au reusit sa treaca peste “mafia intermediarilor” si au reusit sa isi vanda direct produsele si-au dat seama ca vanzarea directa ridica si o serie de probleme. Atunci cand ai cantitati mici de produse e relativ simplu sa stai intr-o piata si sa iti valorifici la un pret mai bun produsele, dar atunci cand ferma trece de anumite dimensiuni (peste 1 ha in cazul fermelor legumicole si, de exemplu, in cazul micilor ferme zootehnice specializate in productia de lapte in care productia este mai mare de 10.000 litri lapte pe an) valorificarea directa a productiei proprii devine aproape imposibila. Daca pana acum 2-3 ani in Romania existau putin producatori agricoli care “se loveau” de astfel de probleme, ca urmare a finantarilor acordate prin PNDR numarul producatorilor cu ferme mai mari de 1-2 ha a crescut foarte mult si ca urmare problema desfacerii produselor “s-a complicat”.

In mod evident, pentru cei care au trecut de la etapa fermelor agricole de subzistenta la micile ferme solutia o reprezinta vanzarea catre intermediari, vanzarea prin intermediul micilor magazine sau mai nou vanzarea catre hipermarketuri. Legat insa de acesta ultima varianta, a vanzarii prin hipermarketuri trebuie mentionat ca nu este deloc simpla: exista cerinte deosebite in ceea ce priveste calitatea produselor si ritmicitatea livrarilor.
Revenind insa la idea vanzarii catre intermediari si a vanzarii prin intermediul magazinelor primul pas pe care micii fermieri trebuie sa il faca este sa isi infiinteze o firma in baza Legii Nr. 31/1990 privind societatile comerciale sau a OUG 44/2008 (privind desfăsurarea activitătilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale).

Mai multe informatii legate de formalitatile pe care mici fermieri trebuie sa le indeplineasca pentru a-si putea comercializa produsele direct sau prin intermediul magazinelor puteti gasi pe site-ul http://www.ruralonline.ro vizitand linkul Cerinte-legale-privind-comercializarea-produselor-agricole-de-catre-micii-fermieri