Fonduri europene pentru agricultura incepand cu 2014

In sfarsit cunoastem valoarea fondurilor europene ce se vor aloca pentru subventionarea agriculturii in perioada 2014 – 2020. După indelungi negocieri bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020 a fost stabilit la 960 miliarde de euro. Din această sumă, România va avea acces la fonduri de circa 40 de miliarde de euro, cu 18% mai mult decât în intervalul 2007-2013.
Cea mai mare parte a bugetului UE alocat pentru perioada 2014-2020 va fi destinat subvențiilor agricole si dezvoltarii mediului rural. Sumele alocate vor reprezenta 38% din bugetul UE pentru perioada 2014-2020, valoarea totala a acestor fonduri fiind de 363 miliarde de euro.
Din această sumă 277 miliarde € vor fi alocati plăților directe restul de 85 miliarde € urmand a fi cheltuiti pentru dezvoltare rurală.

Ce insemna asta pentru agricultorii romani?
1. In continuare fermierii si locuitorii de la sate vor beneficia de fonduri pentru a isi desfasura activitatile in agricultură precum si pentru a dezvolta afaceri non-agricole la tară.
2. Subventiile pe care agricultorii romani le vor primi vor fi sensibil mai mari decat cele de pana acum, dar in continuare sub nivelul subventiilor ce le vor primi agricultorii din vestul Europei. Asa inseamnă că sansele de a exporta produse pe piata europeană vor fi ceva mai mari, dar in continuare va fi greu „de luptat la preturi” cu fermierii olandezi, belgieni, francezi, etc.
Un aspect important legat de subventiile de care vor beneficia fermierii: o treime din subventiile directe acordate agricultorilor vor fi conditionate de îmbunătătiri în performanta de mediu a productiei agricole.
3. In continuare vor exista bani pentru dezvoltarea infrastructurii in mediul rural si imbunatatirea conditiilor de viata la sat. Primarii care pana acum nu prea au făcut nimic vor mai avea o sansă să facă ceva!

Cu alte cuvinte nu am castigat foarte multe ca urmare a aprobarii noului buget, dar in conditiile in care bugetul total al UE s-a redus pentru noi e totusi bine.

Pentru mai multe detalii accesati: www.ruralonline.ro

Pana la data de 18 ianuarie 2013 crescatorii de animale pot depune cererile de ajutor financiar pentru Măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor – pentru sectorul porcine”

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a lansat pe data de 15 noiembrie 2012 o sesiune de primire a cererilor de ajutor pentru Masura 215 “Plati privind bunastarea animalelor – porcine”.
Plăţile pentru bunăstarea animalelor – porcine au ca scop îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin susţinerea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor. Se urmareste asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice, prin acoperirea costurilor suplimentare şi pierderii de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor, datorate angajamentelor asumate pe baze voluntare pentru bunăstarea prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii, pentru depăşirea standardelor minime obligatorii.
De aceste subventii pot beneficia exploatatiile comerciale din sectorul de creștere a porcinelor autorizate sanitar veterinar și exploatatiile comerciale de tip A specifice sectorului de creștere a porcinelor, care își asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, în conformitate cu art. 40 din Regulamentul CE nr. 1698/2005.

Pachetele de finantare disponibile în cadrul acestei submăsuri sunt:
Pachetul 1 – Cresterea cu cel putin 10% a spatiului alocat disponibil fiecărui animal;
Pachetul 2 – Asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială cu o valoare a iluminării de 50 lux;
Pachetul 3 – Imbunătătirea conditiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului;
Pachetul 4 – Corectarea nivelului nitritilor și nitratilor din apă;
Pachetul 5 – Reducerea noxelor cu 30 % față de nivelul minim obligatoriu prin mentinerea în limite optime a parametrilor de microclimat;
Pachetul 6 – Îmbunătătirea condițiilor zonei de odihnă.

Cei care doresc sa obtină acesti bani trbuie să indeplineasca următoarele conditii:
1. să fie înregistrati în Registrul Naţional al Exploataţiilor al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi să detină un cod de exploataţie;
2. să deţină autorizaţii sanitare veterinare pentru toate exploatațiile cu cod ANSVSA sau, în cazul exploataţiilor comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcilor, să fie inregistrati sanitar-veterinar;
3. se angajează să menţină condiţiile de bunăstare şi să respecte cerinţele specifice pachetelor pentru care aplică pe o perioadă de minim 5 ani, de la data depunerii cererii de ajutor.
4. să respecte cerinţele legale în materie de gestionare împreună cu bunele condiţii agricole şi de mediu, conform OMADR/OMMP/ANSVSA nr. 187/2155/42/2011 aplicabile terenurilor agricole apartinând solicitantului precum şi activitătilor agricole desfăşurate de catre acesta pe toată durata angajamentului, de 5 (cinci) ani, după caz .

Beneficiarii acestei submăsuri pot încheia angajamente voluntare multianuale pe o perioadă de 5 ani, pentru unul sau o combinaţie între cele 6 pachete disponibile. Sprijinul se va acorda doar pentru acele angajamente care depăşesc cerinţele minime, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii.
Plata se efectuează anual, compensând pierderile de venituri şi cheltuieli suplimentare induse de aplicarea acţiunilor prevăzute de angajamente. În cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarii vor trebui să respecte standardele de eco-conditionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei.

Informatii suplimentare puteti găsi pe site-ul www.apia.org.ro

Impozitarea subventiilor pentru agricultura

Statele membre UE platesc subventii agricole de aproximativ 40 de miliarde de euro, care le sunt ulterior rambursate de la bugetul UE. In conditiile in care piata internă a Uniunii Europene este o piată unică care asigură libera circulatie a produselor agricole este evident ca fermierii romani nu pot concura cu ceilalti agricultori din UE daca nu beneficiaza de subventii similare.
Tot mai multe firme care isi desfasoara activitatea in domeniul agriculturii se plang insa de faptul ca subventiile pentru agricultura primite din fonduri europene sau guvernamentale sunt impozitate (inclusiv subventiile primite de la APIA). Cu alte cuvinte, teoretic iti iei in calcul un anumit nivel al subventiei, dar in practica statul roman iti ia 16% din ceea ce primesti. Oare e adevarata aceasta afirmatie ?

Pentru a clarifica aceste aspecte in primul rand dorim sa subliniem ca in cazul agriculturii subventiile sunt de 2 tipuri:
- subventii (fonduri nerambursabile) pentru investiitii in modernizarea agriculturii. Acestea sunt considerate in general ca si subventii aferente activelor achizitionate (conform prevederilor Ordinului nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene);
- subventii pentru activitate (in functie de suprafetele cultivate sau de volumul productiei).
In cazul investitiilor subventiile aferente activelor sunt conditionate de cumpararea, constructia sau achizitionarea de active imobilizate. Acest gen de subventii se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii (venit amanat). Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.
Subventiile pentru activitatea desfasurata cunoscute si sub numele de subventii de exploatare se acorda de statul roman si de Uniunea Europeana pentru a creste profitabilitatea anumitor activitati agricole.

Impozitarea subventiilor
In cazul celor care desfasoara activitati agricole sub umbrela unei firme constituite in baza legii nr 31/1990 impozitarea subventiilor se face diferentiat in functie de categoria din care face parte, respectiv:
- societate platitoare de impozit pe profit
- microintreprindere care plateste impozit pe venit

A. In cazul societatilor platitoare de impozit pe profit, veniturile din subventiile pentru investitii sunt impozabile, iar cheltuielile reprezentand amortizarea activelor sunt deductibile. De asemenea, si subventiile aferente veniturilor sunt impozabile la calculul profitului impozabil.
Acest lucru este foarte clar deoarece normele metodologice de aplicare a Codului fiscal precizeaza la „Art. 19 Reguli generale” ca „Profitul impozabil se calculează ca diferentă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare”, dar din pacate, la „Art. 20 Venituri neimpozabile” se precizeaza ca venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil doar urmatoarele:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere;
d) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.
e) în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din tranzacţionarea titlurilor de participare pe piata autorizată şi supravegheată de CNVM.
De aici putem trage concluzia ca in cazul societatilor platitoare de impozit pe profit subventiile se impoziteaza. Atentie: nu se impoziteaza direct subventia primita ci doar diferenta dintre venituri si cheltuieli.

B. In cazul microintreprinderilor nici veniturile din exploatare si nici subventiile primite pentru finantarea investitiilor nu sunt cuprinse in baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor.
Potrivit Normelelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, Art. 112^7 referitor la modul de impozitare:
„Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
- veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
- veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;
- veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
- veniturile din subventii de exploatare;
- veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare ;
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de intarziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
- veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.”

In concluzie, in ceea ce priveste societatile comerciale:
- veniturile din subventii de exploatare in cazul unei microintreprinderi care plateste impozit pe venituri de 3% NU SE IMPOZITEAZA !
- in cazul unei societati platitoare de impozit pe profit veniturile din subventii SE impoziteaza.

Atentie: impozitul platit nu va fi prea mare in cazul in care se respecta toate reglementarile referitoare la inregistrarea in contabilitate a acestor subventii si inregistrati corect si cheltuielile aferente productiei pentru care primiti subventii.
Conform Ordinului nr. 1752/2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu ajutorul contului 741 “Venituri din subvenţii de exploatare” se ţine evidenţa subventiilor cuvenite agentului economic în schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la activitatea de exploatare a acesteia. Subventiile din agricultura se inregistreaza in contul 741 “Venituri din subventii de exploatare” si se iau in calculul impozitului pe profit, fiind venituri din exploatare.

C. In cazul agricultorilor cu ferme de subzistenta care au fost finantati prin masura 141 si a celor finantati prin masura 112 si care si-au infiintat o persoana fizica autorizata sau o intreprindere familiala lucrurile stau putin diferit in functie de tipul de impozitare ales (impozitare in sistem real sau impozitare pe norma de venit). In cazul celor care au optat pentru impozitarea in sistem real in mod normal veniturile din subventii ar trebui sa se adauge la veniturile obtinute din activitatea curenta, dupa care se scad cheltuielile si la final se stabileste profitul impozabil si impozitul datorat.
Vestea buna insa pentru cei finantati prin masura 112 sau 141 incepand cu anul 2012 nu li se mai impoziteaza si veniturile obtinute din subventii. Asta fiinca a aparut HOTARAREA nr. 50/2012 din 25 ianuarie 2012 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, Publicata in Monitorul Oficial nr. 78 din 31 ianuarie 2012, care precizeaza:

Venituri neimpozabile
Art. 42. – În intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca.

Norme metodologice:
4^1. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind si formele de sprijin acordate din bugetul de stat si din fonduri externe nerambursabile in conformitate cu legislatia interna si reglementarile europene, de exemplu:
– ajutoarele de stat acordate producatorilor agricoli, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 14/2010 privind masuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, incepand cu anul 2010, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 74/2010, cu completarile ulterioare, potrivit actelor normative de aprobare a respectivelor ajutoare de stat;
– sprijinul acordat producatorilor agricoli sub forma schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 139/2007, cu modificarile ulterioare, si actelor normative date in aplicarea acesteia;
sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului National pentru Dezvoltare Rurala, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008, prin axa 1 – Îmbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si orestier, prin masurile 112 – Instalarea tinerilor fermieri si 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta

D. In ceea ce priveste impozitarea veniturilor din subventii obtinute de micii producatori agricoli care au ferme de subzistenta mentionam ca aceste subventii nu sunt impozabile in cele mai multe cazuri.
Sunt neimpozabile veniturile obtinute din vanzarea in stare naturala a produselor agricole. Se considera in stare naturala: produsele agricole obtinute dupa recoltare, masa lemnoasa definita potrivit legislatiei in materie sau plantele crescute natural (ciuperci, plante medicinale, fructe de padure). Veniturile realizate din cresterea si valorificarea in stare naturala a animalelor si a produselor de origine animala (ex: lapte, lana, oua, piei crude si altele, inclusiv animale din fauna salbatica cum ar fi melci, scoici, broaste si altele) sunt deasemenea neimpozabile.
Deoarece veniturile pentru tipurile anterioare de activitati sunt neimpozabile si subventiile pentru desfasurarea acestor activitati sunt practic neimpozabile. Atentie: daca produsele NU sunt vandute IN STARE NATURALA atunci lucrurile se schimba. Totusi aceste situatii trebuie corelate cu cele precizate in normele de aplicare ale HG nr. 50/2012

.

ATENTIE: acest articol a fost elaborat in noiembrie 2012. Legislatia Romaniei este schimbata de fiecare nou guvern si este posibil ca peste 6 luni sa isi piarda valabilitatea! Va rugam sa reverificati periodic noutatile legislative

.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 101 other followers

%d bloggers like this: