Ghid consultativ privind finantarea micilor afaceri si a start-up-urilor ce desfasoara activitati in domenii non-agricole la tara

Submasura 6 2 GhidIn luna februarie pe site-ul AFIR a aparut noul ghid – versiunea consultativa – privind Sub-măsura 6.2 „Sprijin pentru înfiintarea de activităti neagricole în zone rurale”.
Ca si în 2015, Sub-măsura 6.2 are ca scop crearea de noi activităti neagricole de catre fermierii detinători ai exploatatiilor agricole de mici dimensiuni si sprijinirea întreprinzătorilor din mediul rural ce se încadrează în categoria micro-întreprinderilor sau întreprinderilor mici si care sunt interesati sa dezvolte afaceri la tara în domenii non-agricole.

Prin aceasta sub-masura se pot finanta:
Activităti de productie (ex: fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activităti de prelucrare a produselor lemnoase (productie de combustibil din biomasă – ex : fabricare de peleti); industrie metalurgică, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice) în vederea comercializării, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfăsurarea propriei activităti, ca parte integrantă a proiectului etc.;
Activităti mestesugăresti (ex: activităti de artizanat si alte activităti traditionale non-agricole (ex: olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.);
Activităti turistice (ex: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement si alimentatie publică);
Servicii (ex: medicale, sanitar-veterinare; reparatii masini, unelte, obiecte casnice; consultantă, contabilitate, juridice, audit; servicii în tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative, alte servicii destinate populatiei din spatiul rural etc).

Potrivit noului ghid NU sunt eligibile activitătile complementare activitătii de bază desfăsurate de solicitant !
Acesta prevedere poate genera probleme pentru cei care deja au o firma la tara cu activitate într-un domeniu non-agricol, în masura în care un evaluator ar putea stabili ca exista vreo legatura între activitatea desfasurata pâna la data depunerii cererii de finantare si cea propusa.

VALOAREA SPRIJINULUI NERAMBURSABIL
Sprijinul public nerambursabil va fi de 50.000 de euro/proiect, cu exceptia activitătilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro/proiect, în baza unui Plan de afaceri.

CINE POATE BENEFICIA DE FONDURI NERAMBURSABILE (BENEFICIARI ELIGIBILI)
Pot beneficia de sprijin financiar nerambursabil:
• Fermieri sau membrii unei gospodarii agricole care îsi diversifică activitatea prin înfiintarea unei activităti neagricole pentru prima dată în spatiul rural (autorizati cu statut minim de PFA);
• Micro-întreprinderi si întreprinderi mici existente din spatiul rural, care îsi propun activităti neagricole pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin;
• Micro-întreprinderi si întreprinderi mici noi, înfiintate în anul depunerii aplicatiei de finantare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfăsurat activităti până în momentul depunerii acesteia (start-ups).
Atentie! Persoanele fizice neautorizate nu sunt eligibile

Micro-întreprinderile si întreprinderile mici, atât cele existente cât si cele nou înfiintate (start-up) trebuie să fie înregistrate la ONRC si să-si desfăsoare activitatea în spatiul rural (atât sediul social, cât si punctul/punctele de lucru trebuie să fie amplasate în mediul rural).
IMPORTANT!
Este eligibil pentru finantare solicitantul care propune realizarea de activităti aferente unui cod CAEN înregistrat la Registrul Comertului, autorizat/neautorizat în conditiile Legii nr. 359/2004, DOAR DACĂ până la momentul depunerii Cererii de Finanțare nu a desfăsurat activitatea aferenta codului CAEN propus prin proiect.

CONDITII MINIME OBLIGATORII /DE ELIGIBILITATE PENTRU ACORDAREA SRIJINULUI
Pentru a putea primi sprijin în cadrul sub-măsurii 6.2, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele conditii:
• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;
• Solicitantul trebuie să prezinte un Plan de afaceri pentru desfăsurarea activităţilor neagricole;
• Activitatea propusa prin proiect trebuie să se încadreze în cel puţin unul dintre tipurile de activităti sprijinite prin sub-măsura 6.2;
• Sediul social si punctul/punctele de lucru trebuie să fie situate în spațiul rural iar activitatea propusa prin proiect va fi desfăsurată în spatiul rural

TIPURI DE COSTURI ELIGIBILE
Activitatea principală pentru care se solicită finantare prin sub-măsura 6.2 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile în cadrul sub-măsurii 6.2 (click aici pentru lista coduri CAEN).
Sprijinul se acordă pentru îndeplinirea obiectivelor specifice care conduc la realizarea obiectivului general al proiectului și care se regăsesc în Planul de afaceri.
Toate cheltuielile propuse în Planul de afaceri, inclusiv capitalul de lucru, capitalizarea întreprinderii si activitătile relevante pentru implementarea corectă a Planului de afaceri aprobat, sunt eligibile, cu respectarea prevederilor Ordinului MADR nr. 1.731/2015.

Conditii speciale pentru eligibilitatea anumitor tipuri de cheltuieli:
* Cheltuieli cu achiziţia de terenuri
In principiu achizitionarea de teren nu poate reprezenta un scop în sine, realizabil prin accesarea acestei măsuri. Totusi achizitionarea de teren construit/neconstruit este admisă cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerinţe:
• Suma publică nerambursabilă utilizată pentru achiziționarea terenului construit/neconstruit este acceptată în limita a 10% din valoarea sprijinului acordat,
• În Planul de afaceri se demonstrează necesitatea achizitionării terenului în vederea dezvoltării afacerii şi realizării obiectivului general al proiectului;
• Achizitia de teren reprezintă o acţiune în cadrul unui obiectiv specific al Planului de afaceri.
* Cheltuieli cu mijloacele de transport specializate, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor conditii:
• mijlocul de transport sa fie incadrat in categoria N1 sau N2 cu maximum 3 locuri si 2 usi de acces in cabina;
• sa fie modificat constructiv si omologat R.A.R. ca autovehicul special/specializat pentru activitatea propusa prin proiect;
• in cartea de identitate a vehiculului trebuie inregistrata mentiunea speciala din care sa reiasa modificarea de structura, conform cerintelor autoritatii publice de resort si legislatiei in vigoare.
Atentie! In cazul în care in perioada de valabilitate a Contractului de Finantare (inclusiv în perioada de monitorizare) se constata utilizarea echipamentelor în afara ariei descrise, va fi recuperat întregul ajutor financiar plătit până la data respectivă si nu se va mai efectua nicio plată ulterioara

PRINCIPII SI CRITERII DE SELECTIE A PROIECTULUI
Evaluarea proiectelor se realizează lunar pentru proiectele ce au un punctaj estimat (auto-evaluare/pre-scoring) mai mare sau egal decât pragul de calitate lunar mentionat în anuntul licitaţiei anuale de proiecte.
Pentru această sub-măsură pragul minim este de 15 puncte şi reprezintă pragul sub care niciun proiect nu poate intra la finantare.
Pragul de calitate va fi actualizat lunar. Cererile de finantare care nu îndeplinesc această conditie vor rămâne cu statutul de proiecte amânate.

Potrivit oficialilor MADR în scurt timp de la primirea observatiilor si propunerilor de modificare a prevederilor acestui ghid consultativ se va publica varianta finala a ghidului si linia de finantare va fi deschisa.
Daca sunteti interesati de o astfel de finantare va recomandam sa urmariti periodic site-ul AFIR pentru a putea descarca varianta finala a ghidului si a putea trece la pregatirea Planului de Afaceri.

In cazul în care sunteti în criza de idei sau nu stiti in ce domeniu sa va lansati cititi articolul “Idei de afaceri nonagricole la tara, ce pot fi finantate din fonduri europene” din care puteti afla ce afaceri au fost finantate prin submasura 6.2 in 2015.

Bafta !

PNDR 2007-2013: grad de absorbtie de 90,35% !

Absortie PNDR Nov 2015Potrivit declaratiilor Ministrului Agriculturii PNDR 2007-2013 a atins grad de absorbție de 90,35%.
Fondurile europene atrase în trei ani si sase luni (N.R. in mandatul actualului ministru), respectiv din mai 2012 si până în noiembrie 2015, au depășit opt miliarde de euro, atât ca plăți directe, cât și pe fonduri de investiții, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în conferința de bilanț.

Situatia detaliata a absortiei fondurilor europene se prezinta in felul urmator:

  • AFIR: 7,31 mld Euro (90,35%)
  • APIA: 7,6 mld Euro (98%)
  • POP: 150 mil Euro (58%)

Ministrul a subliniat că unul dintre regretele sale se leagă de Programul Operațional de Pescuit (POP) unde, chiar dacă s-au făcut progrese din mai 2012, nu s-a reușit decât o absorbție de 58%.

Se pare ca PNDR va deveni programul cu cea mai mare rata de absortie dintre programele implementate in Romania.

In ceea ce priveste moul PNDR (2014-2020) actuala conducere a ministerului a reusit sa obtina aprobarea de la Comisia Europeană în data de 26.05.2015. In 2015, pana la data conferintei:

  • au fost 13 sesiuni de primire de proiecte
  • s-au primit 6.452 proiecte, valoare 924,70 milioane euro
  • au fost selectate: 559 proiecte
  • au fost finalizate 21 de rapoarte selecție

Sursa: MADR

Veste buna pentru fermierii romani: in supermarketuri sunt preferate produsele romanesti

Agricultura bioOriginea românească a produselor se numără printre cele mai importante criterii, alături de prospetime, gust și varietate, care îi determină pe consumatori să aleagă un anumit supermarket sau hipermarket, se arată într-un studiu ale carui rezutate au fost difuzat de Agerpres.

Jumătate dintre români sunt dispuși să facă un efort suplimentar, cum ar fi parcurgerea unei distante mai mari, pentru a cumpăra produse românești dintr-un supermarket sau hipermarket, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions.

Importanța criteriului produs în România diferă în funcție de produs. Astfel, respondenții au ales ouăle (56%), carnea (52%), legumele (52%), laptele (51%), fructele (48%), brânza (48%), iaurtul (45%), peștele (32%) și conservele (39%). Dintre aceștia, românii cu vârsta peste 55 ani consideră, într-o proporție semnificativ mai mare, că mai important este ca laptele și legumele să fie de proveniență românească, în timp ce persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani preferă carnea și iaurtul de origine autohtonă.
„De remarcat este faptul că, deși proveniența românească a produselor este suficient de importantă pentru consumatori încât să parcurgă o distanță mai mare față de casă pentru a-și face cumpărăturile, 44% dintre români au afirmat că nu ar renunța la supermarketul/hipermarketul preferat dacă ar ști că acesta vinde produse românești într-o proporție foarte mică’.

Vestea proasta este ca 83,6% dintre români declara ca supermarketul este locul preferat de cumpărături si doar 45,2% se aprovizionează și din piețele agro-alimentare.

Ponderea celor care se aprovizioneaza din piețele agro-alimentare este, dupa cum se vede, mult mai mica decat a celor care se aprovizioneaza din supermarketuri. Totusi, datorita acestei orientari catre produsele romanesti, fermierii romani isi vor purea creste vanzarile deorece produsele romanesti vor fi mai cautate de marile lanturi comerciale. Sanse reale de a vinde in marile magazine le au doar fermierii care se asociaza, contractele cu micii producatori fiind excluse.

Producția de miere de floarea soarelui este compromisă – o posibilă cauză ar fi utilizarea pesticidelor

Miere productieProducția de miere obținută în acest an din cultura de floarea soarelui este nesemnificativă, iar o posibilă cauză ar fi utilizarea de neonicotinoide și acumulării substanțelor de acest tip în sol, a declarat, vicepreședinte al Federația Asociațiilor Apicole ROMAPIS într-o conferință de presă.

Anul acesta a fost o producție bună la rapiță și foarte bună la salcâm, dar la floarea soarelui, probabil că producția este mai puțin de jumătate din cât ar fi trebui să fie. Producția de miere din floarea soarelui are o pondere de 25% din producțiile pe care se bazează apicultorii. Aceștia susțin că reducerea producției a fost cauzată de utilizarea de neonicotinoide pentru acest tip de cultură agricolă.
Din moment ce au murit albine la floarea soarelui și producția este foarte redusă, e clar că trebuie să facem o legătură între cele două fenomene„, a afirmat vicepreședintele Federației Asociațiilor Apicole ROMAPIS.

Pesticidele care au o toxicitate deosebită pentru albine aparțin unei noi clase denumită neonicotinoide și au fost introduse pe piața europeană în anul 2000 fiind caracterizate printr-o mare eficiență pentru că sunt de 7.000 de ori mai toxice decât DDT.
Aproximativ 10% dintre apicultorii care au participat la un sondaj al ROMAPIS au confirmat apariția unor albine moarte în fața stupilor precum și slăbirea excesivă a familiilor de albine, după analizarea stării de sănătate a acestora, la culesul din floarea soarelui.

Reprezentanții ROMAPIS au anunțat că nu sunt de acord cu derogările Ministerului Agriculturii pentru utilizarea acestor substanțe.
„Nu suntem de acord cu ultima derogare care urmează după alte trei serii de asemenea derogări și ne propunem ca în perioada următoare, dacă se va mai menține această interdicție de folosire a neonicotinoidelor în Uniunea Europeană, dorim ca Ministerul Agriculturii să nu mai emită alte derogări. Să lase lucrurile să se desfășoare și în România ca în întreaga Uniune Europeană, să vedem cu evoluează agricultura în lipsa acestor neonicotinoide, cum evoluează apicultură, să tragem niște concluzii”.
Potrivit sursei citate, în martie 2014, MADR a emis trei derogări care au permis utilizarea pentru 120 de zile în România a trei pesticide folosite la impregnarea seminței de floarea soarelui și porumb având ca substanțe active imidacloprid, clotianidin și tiametoxam. În august 2014, a fost emisă o nouă derogare prin care se permitea utilizarea pentru încă 120 de zile în România a neonicotinoidelor folosite la impregnarea seminței de rapiță, iar în februarie 2015, derogările emise pentru 120 zile permit utilizarea seminței de floarea-soarelui și porumb impregnată cu neonicotinoide în sezonul curent.
În luna iulie a.c., Ministerul Agriculturii a emis o nouă autorizație temporară pentru utilizarea substanței imidacloprid la tratrea semințelor de rapiță. Autorizația este valabilă până la finalul lunii octombrie 2015.

Potrivit reprezentanților ROMAPIS, neonicotinoidele sunt o clasa de insecticide neuro-active care au o compoziție chimică asemănătoare nicotinei și au fost dezvoltate începând cu anii ’90 de către firma Bayer. Un neonicotinoid, respectiv idacloprid, este insecticidul cel mai folosit pe plan mondial la ora actuală, iar clotianidin și tiametoxam sunt alte două dintre cele mai utilizate neonicotinoide.
Neonicotinoidele au un efect toxic mai mic asupra păsărilor și asupra mamiferelor decât asupra insectelor, comparativ cu familiile anterioare de insecticide. În sol perioada de înjumătățire a clotianidinului este între 168 și 6.900 de zile, în funcție de structura solului. Imidaclopridul se regăsește până la 2 ani în polenul și nectarul florilor din culturile netratate, care urmează celei tratate.

Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a declarat recent că producția de miere din acest an va fi mai mică cu circa 30% față de o producție medie anuală de 22.000-24.000 de tone, din cauza secetei și a depopulărilor familiilor de albine.
Cu o producție anuală de 22.000—24.000 de tone de miere, România se clasează în topul producătorilor de miere pe locul patru în Europa.
România deține, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine și are în jur de 40.000 de apicultori la nivel național.

Sursa: AGERPRES

Suplimentare de fonduri europene nerambursabile pentru Măsurile 125 si 322

PNDR 2014 2020 WPPe 20 mai 2015 ministrul Agriculturii a anunțat suplimentarea fondurilor europene nerambursabile pentru Măsura 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” şi Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” din PNDR 2007-2013.

Potrivit unui Comunicat de Presa al MADR până acum cererea de fonduri europene nerambursabile pentru Măsura 125 a depășit suma alocată acestei măsuri de finanțare (526,1 milioane de euro) de aproximativ 3,5 ori. În cazul măsurii de renovare și dezvoltare a satelor (Măsura 322), cererea de fonduri europene nerambursabile a fost și mai mare, suma alocată prin PNDR acestei Măsuri până în anul 2013, respectiv 1,61 de miliarde de euro, fiind depășită de peste 4 ori.
Ca urmare a deciziei de suplimentare a fondurilor alocate pentru cele două măsuri din PNDR 2007-2013, aproximativ 144 de proiecte aflate în așteptare vor primi peste 167 de milioane de euro pentru a moderniza drumuri comunale, alimentari cu apă, dar și infrastructura agricolă și silvică.
Întregul demers poate fi susținut ca urmare a disponibilizării unor sume aferente proiectelor contractate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, disponibilizări care au avut loc în ultima perioadă ca urmare a lipsei capacității beneficiarilor privați de a-și cofinanța proiectele selectate.

Romania a obtinut acordul de la Comisia Europeana pentru a transfera o parte din fondurile europene nerambursabile neconsumate pe alte masuri. În plus, România a solicitat deja Comisiei Europene prelungirea termenului de rambursare a plăților în cazul proiectelor derulate cu fonduri europene prin PNDR 2007-2013 cu șase luni, după 31 decembrie 2015, astfel încât beneficiarii să aibă timp să implementeze proiectele cu success.

De la 1 Mai toti fermierii care vor să vândă produse agricole trebuie să detină carnete de comercializare a produselor

Produse agricoleComercializarea produselor agricole in piete va functiona pe baza unor noi reguli, după cum prevede Legea nr. 145/2014, lege ce reglementează modul de valorificare de către producatorii agricoli, persoane fizice, a produselor agricole proprii si de exercitare a comertului cu aceste produse.
Certificatul de producător este inlocuit cu atestatul de producător, document obligatoriu, in baza căruia producătorii pot să vândă produsele agricole. Modelul atestatului de producător a fost aprobat prin Ordinul MFP nr. 1846/2014, publicat in Monitorul Oficial din 4 decembrie 2014.

Referitor la activitatea propriu-zisă de comercializare a produselor din sectorul agricol, potrivit noilor legi fermierii trebuie să tină cont de următoarele

Art. 7
(1) Exercitarea activitătilor de comert cu ridicata sau comert cu amănuntul, a produselor agricole obtinute in fermă/gospodaria proprie, de către producătorii agricoli persoane fizice care detin atestat de producător, se realizează in baza carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol.
(2) Se interzice vânzarea produselor cumpărate de la terte persoane in baza carnetului de comercializare.

Art. 10
(1) Regimul de utilizare a filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol este următorul:
a) primul exemplar se inmânează cumpărătorului;
b) al doilea exemplar se păstrează de vânzător;
c) al treilea exemplar se păstrează la carnet.
(2) Carnetele utilizate, continând al treilea exemplar al filelor, se restituie la primăriile care au emis carnetul, in termen de 15 zile lucrătoare de la data utilizării ultimei file ale acestora.
(3) Prevederile alin. (1) se aplică pentru orice fel de vânzare de produse agricole, in orice cantitate si structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului, respectiv persoana fizică sau persoana juridică, cu exceptia exercitării actului de comert cu amanuntul in piete agroalimentare, târguri si piete ambulante, pentru care se aplică prevederile art. 15.

Art. 11
(1) Pe durata transportului produselor achizitionate de la producători agricoli pe baza carnetului de comercializare, cumpărătorul trebuie să detină fila din carnet care justifică provenienta mărfii, cu exceptia achizitiei acestor produse din piete agroalimentare, târguri si piete ambulante, pentru care se aplică prevederile art. 15.
(2) In cazul transportului de produse agricole efectuat de către producătorii agricoli persoane fizice, de la locul de detinere la locul de comercializare, acestia completeaza o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, corespunzător cantitătilor transportate de producătorul agricol si structurii sortimentelor transportate.
(3) Fila prevazută la alin. (2) constituie documentul justificativ pe timpul transportului, al desfacerii marfii, precum si al eventualelor retururi ale produselor necomercializate.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică transportului produselor agricole proprii de la locul de productie/recoltare/procesare la domiciliul/locul de depozitare. In acest caz, producătorii agricoli trebuie să detină documentul de identitate si atestatul de producător.

Art. 14
(1) Comercializarea produselor din sectorul agricol obtinute din gospodaria/ferma proprie de către producătorii agricoli persoane fizice se face pe baza documentului de identitate, a atestatului de producător si a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol.
(3) Producătorii agricoli au obligatia afisării la locul de vânzare a etichetei de produs, care contine informatii cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obtinerii produsului si pretul de vânzare.

Art. 15
Pentru vânzările zilnice cu amanuntul efectuate in piete agroalimentare, târguri si piete ambulante, producătorii agricoli au obligatia să inscrie, la sfarsitul fiecarei zile, in fila din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol prevazută la art. 11 alin. (2), produsele agricole si cantitatile totale vândute in ziua respectivă.

Cu alte cuvinde nu poti transporta marfă la piată si nu poti vinde dacă nu ai carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol.
Micile afaceri ale fermierilor vor fi afectate de sistemul birocratic, dar probabil măsura este necesară pentru ca statul să poată colecta taxe si impozite din veniturile realizate de intreprinzătorii din mediul rural.

Cei care nu vor respectă aceste reguli riscă amenzi de până la 22.500 lei.

Ce inseamna si cum se calculeaza coeficientii SO in noul PNDR (2014-2020)

SO PNDR.Cei interesati de obtinerea unor finantări prin Programul National de Dezvoltare Rurală 2014-2020 au aflat ca in noul PNDR, dintre elementele care stau la baza determinării eligibilitătii si punctajul unui proiect nu mai face parte “UDE” (Unitatea de Dimensiune Economica – ce exprima dimensiunea economică a unei exploatatii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploatatiei) ci “SO” (Valoarea Productiei Standard / in engleza Standard Output).

Productia Standard totală (SO 2010) se calculeaza in euro, folosind cifrele obtinute de la exploatatiile agricole fiind o medie din anii 2008-2012, luand in calcul categoria de cultura si specia de animale. Sunt utilizate productiile din 5 ani consecutivi pentru a micsora erorile ce pot fi cauzate de variatiile productiei unui singur an.

Productia Standard totală (SO) inlocuieste unitatea de masura precedenta, respectiv Unitatea de Dimensiune Economica (UDE)

COEFICIENŢI PRODUCŢIE STANDARD 2010 

Coduri EUROSTAT Denumire culturi SO 2010
euro/ha
B_1_1_1 Grâu comun 529,67
B_1_1_2 Grâu dur 394,39
B_1_1_3 Secară 392,55
B_1_1_4 Orz 456,04
B_1_1_5 Ovăz 302,81
B_1_1_6 Porumb boabe 640,66
B_1_1_7 Orez 822,98
B_1_1_99 Alte cereale 416,58
B_1_2_1 Mazăre boabe, fasole boabe, lupin dulce 488,31
B_1_2_2 Linte, năut și măzăriche 387,25
B_1_3 Cartofi 3120,62
B_1_4 Sfeclă de zahăr 1245,24
B_1_5 Culturi furajere – rădăcinoase 1254,08
B_1_6_1 Tutun 1918,29
B_1_6_2 Hamei 913,37
B_1_6_4 Rapita 612,65
B_1_6_5 Floarea soarelui 501,37
B_1_6_6 Soia 574,46
B_1_6_7 In, altul decât inul pentru fibră 1522,65
B_1_6_8 Alte culturi oleaginoase 274,04
B_1_6_11 Alte culturi textile 47
B_1_6_12 Plante medicinale, condimente, plante aromatice și mirodenii, inclusiv ceaiul, cafeaua și cicoarea pentru cafea 812,88
B_1_6_99 Alte plante industriale 816,04
B_1_7_1_1 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni – în câmp 7113,49
B_1_7_1_2 Legume proaspete, pepeni galbeni și căpșuni cultivate în aer liber, în grădină 7914,85
B_1_7_2 Legume proaspete, pepeni galbeni și căpșuni cultivate în spații protejate 37209,23
B_1_8_1 Flori și plante ornamentale cultivate în aer liber 25638,04
B_1_8_2 Flori și plante ornamentale cultivate în spații protejate 96808,28
B_1_9_1 Iarba temporara 256,84
B_1_9_2_1 Porumb furajer 980,60
B_1_9_2_2 Alte cereale pentru siloz 468,58
B_1_9_2_99 Alte plante furajere 632,35
B_1_10 Seminţe şi alte semințe 3173,70
B_11 Alte plante 1018,19
B_3_1 Pajiști și pășuni permanente 261,96
B_3_2 Pășuni sărace: pășunile sărace, inclusiv lăstărișul, de obicei nefertilizate și neîntreținute 94,74
B_4_1_1_1 Livezi de pomi fructiferi- Fructe semințoase: mere, pere etc., cu excepția stafidelor,
– Fructe sâmburoase: prune, piersici, caise, cireșe etc.
2703,58
B _4_1_2 Fructe mici și bace: coacăze albe și roșii, zmeură, smochine 3430,92
B_4_1_3 Fructe cu coajă: nuci, alune, migdale, castane etc. 1556,94
B_4_4_1 Vii – vin de calitate 1737,12
B_4_4_2 Vii – alte vinuri 1604,54
B_4_4_3 Vii – struguri de masa 2028,99
B_4_5 Pepiniere 6653,13
B_4_6 Alte culturi  permanente 541,52
B_6_1 Ciuperci  – pe 100 mp (Nr. recolte pe an=4) 3845,95

 

Coduri EUROSTAT Denumire specii animale SO 2010 euro/cap
C_1 Cabaline 1963,87
C_2_1 Bovine sub 1 an – total 243,86
C_2_2 Bovine sub 2 ani – masculi 398,96
C_2_3 Bovine sub 2 ani – femele 369,66
C_2_4 Bovine de 2 ani şi peste – masculi 846,07
C_2_5 Bovine de 2 ani si peste  – femele 874,52
C_2_6 Vaci pentru lapte 1033,43
C_2_99 Bovine de 2 ani şi peste – alte vaci 561,80
C_3_1_1 Ovine – mioare montate 50,47
C_3_1_99 Ovine – alte oi 23,39
C_3_2_1 Caprine – capre montate 99,37
C_3_2_99 Caprine – alte capre 38,09
C_4_1_1 Porcine – tineret porcin sub 20 kg 30,71
C_4_1_2 Porcine – scroafe pentru reproducţie peste 50 kg 304,03
C_4_1_99 Porcine – alte porcine 404,39
C_5_1 Pui pentru carne * 424
C_5_2 Găini ouătoare * 2273,88
C_5_3 Alte pasari * 1207,42
C_6 Iepuri (femele iepuri) 9,31
C_7 Familii de albine 52,26
* Valoarea SO se referă la 100 capete

 

Coeficienții au fost calculați  ca medie a anilor 2008-2009-2010-2011-2012, și aprobați de EUROSTAT.

Regulamente utilizate pentru  calculul coeficienților SO 2010:

  • Regulamentul CE nr. 1242/2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploatații agricole
    Regulamentul CE nr. 868/2008 privind fișa exploatației care urmează a fi utilizată în scopul determinării veniturilor exploatațiilor agricole și analizării activității economice
  • Regulamentul CE nr. 1166/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind anchetele structurale în agricultură și ancheta privind metodele de producție agricolă și de
    abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 571/88
  • Documentul Comitetului Comunitar RICA- RICC 1500 Rev.3/2010 Manual de tipologie
  • Documentul EUROSTAT CPSA/SB/714/2013 – Formatul de transmitere a SO 2010

 

%d blogeri au apreciat asta: