Mic ghid pentru orasanul care vrea sa isi faca o ferma la tara

infiintarea unei mici fermeIn timp ce tinerii din mediul rural migrează de la sat la oras in căutarea unui loc de muncă si in speranta unei vieti mai bune, există si oameni din mediul urban, sătui de aglomeratie si poluare, care isi doresc un trai linistit la tară.
Nu este deloc simplu să vii de la oras si să iti faci o ferma care să iti asigure un trai decent. Munca la fermă este grea, si dacă nu ai crescut la tară este foarte probabil ca după 2 ani să iti doresti să revii la oras. Totusi, dacă esti sătul pană peste cap de stresul urban, si esti convins că nu te vei da bătut in fata problemelor care apar cand muncesti intr-o fermă, ar fi bine ca inainte să te muti la tară pentru a-ti porni mica ta afacere la tară să te documentezi, si să iti faci un plan de actiune.
Cel mai bine ar fi să iti faci o listă de intrebări la care să incerci să răspunzi. In continuare noi iti sugeram o parte din intrebările la care ar fi bine să găsesti răspuns:

Care este potențialul zonei?
Ar trebui să te documentezi si să afli care sunt culturile specifice zonei sau care sunt culturile care ar putea fi adap¬tate la zonă, care sunt mamiferele, păsările, sau moluştele specifice zonei si daca in zona există fâneţe sau păşuni.
Cat de bună este zona pentru agricultură si care este activitatea care s-ar preta cel mai bine? E o zonă in care merită cultivate cereale sau e vorba de lunca unui rau unde se pretează foarte bine legumicultura? Sau poate e vorba de o zonă in care merită să infiintezi niste livezi, sau poate mai rentabil ar fi să cresti animale? Ce produse s-ar putea obţine din flora spontană sau din fructele de pădure?
Si dacă la aceasta primă intrebare nu găsesti răspunsuri incurajatoare renuntă ! … căci e greu “să faci bani din piatră seacă”. Gandeste-te la o altă zonă, chiar dacă in altă parte terenurile sunt mai scumpe sau zona e ceva mai indepărtată. In cazul fericit in care zona in care vrei să te muti pare o zonă cu potential ridicat pentru afaceri in agricultură sau poate afaceri in domeniul non-agricol care au insă ca punct de plecare agricultura, e momentul să răspunzi la a doua intrebare.

Ce știu să fac si pe ce resurse mă pot baza?
Dacă in viata ta nu ai cultivat legume sau in viata ta nu te-ai ocupat de cresterea porcilor este extrem de riscant să iti investesti toti banii in niste solarii sau intr-o fermă de porci. Poti investi cu usurintă 20-30.000 Euro in asa ceva iar la final să nu te alegi cu nimic. Intr-o fermă nu este ca la un service, unde dacă nu ti-ai facut treaba la timp te alegi in cel mai rău caz cu o penalizare de 10% din salariu pe 3 luni ! De exemplu, dacă iti investesti in solarii si atunci cand vin căldurile nu descoperi plantele in timp util constati că in numai 6 ore ti-ai compromis toată cultura, si că banii tăi s-au dus “pe apa sambetei” ! E doar unul din miile de lucruri care se pot intampla si care conduc la pierderea banilor.
Asa că, dacă nu te pricepi la ceea ce crezi că ar merge in zona in care vrei să te stabilesti primul lucru pe care ar trebui să il faci este să te inscrii la un curs pe tema respectivă. Nu te baza pe faptul că tăranii din zona te vor invăta ce trebuie să faci, căci cea mai mare parte “lucrează dupa ureche” si ceea ce vei invăta de la ei probabil că nu te va duce la performantă ci doar la supravietuire. In plus după ce urmezi un curs tinut de profesionisti s-ar putea să iti dai seama de ce resurse ai nevoie pentru a face afacerea respectivă.
In ziua de azi 1-2 ha de pămant nu sunt suficiente pentru a asigura subzistentă, iar pe langă pămant poti avea nevoie de energie, apă sau anumite utilaje. Dacă nu iti evaluezi corect resursele de care ai nevoie, si bineinteles cele la care ai acces, risti ca ferma mult visată să nu iti aducă banii necesari supravietuirii.
După ce ajungi să stii foarte bine ce trebuie să faci si de ce resurse ai nevoie pentru a desfăsura o activitate profitabilă poate apărea un moment dificil, căci există riscul să constati că nu ai resursele necesare.
Inainte de a merge mai departe si a trece la planificarea activitătii in detaliu va trebui să mai răspunzi la 2 intrebări: “Unde pot să comercializez produsele?“ si “Care e cea mai bună metodă de valori¬ficare ?”. Degeaba ai produse de calitate dacă nu stii unde poti să le vinzi si care este solutia pentru a obtine un pret cat mai bun pentru produsele tale. De exemplu, dacă iti faci o fermă de vaci de lapte si nu te gandesti prea mult si la vanzare s-ar putea să te alegi doar cu cei 90 bani/litru pe care ti oferă o fabrica de lapte care colectează lapte din zona ta, ceea ce ar putea să insemne pentru tine o afacere proastă.

Cum imi organizez ferma ?
După ce ti-ai dat seama ce s-ar putea face in zona in care vrei să te stabilesti, te-ai decis că poti si vrei să demarezi o activitate in domeniul respectiv, si in plus ai ajuns la concluzia că ai si resursele necesare pentru a porni la drum, vine momentul in care trebuie să treci de la planuri cu caracter general la lucruri concrete.
Trebuie să ai in vedere faptul că ferma ta trebuie să răspundă la 2 cerinte: prima este aceea de a asigura produsele necesare consumului propriu, iar cea de a doua de a avea un “departament” (vorba vine) care realizează produse in cantităti mai mari, destinate vanzării către terti. Ai putea gandi si altfel, adică să iti faci o fermă ale cărei produse le vinzi altora, iar din veniturile obtinute să iti cumperi toată mancarea necesară tie si familiei tale, dar in acest caz probabil ar trebuie să te intrebi dacă a avut rost să te muti de la oras la tară.
Organizarea unei ferme nu este deloc simplă si, ceea ce este extrem de important este că dacă nu este facută cu atentie si “cu cap”, conduce la “evaporarea profiturilor”.
Cand iti termini planul nu uita să te intrebi dacă “Am tot ce îmi trebuie?” si “Am organizat tot cum trebuie?”. E un fel de recapitulare la ceea ce ai planificat.

Sunt doar primii pasi pe care ar trebui să ii parcurgeti pentru ca mutarea voastră de la oras la tară să aibă un final fericit. Dacă găsiti răspunsul corect la toate aceste intrebări si actionati ca atare sansele voastre de succes cresc cu aproape 50%.

Puteti afla informatii despre diferite tipuri de afaceri la tara consultand canalul video RuralOnline de pe YouTube accesibil la adresa www.youtube.com/user/afacerilatara. Puteti vedea diverse filme legate de cultura arbustilor fructiferi, legumicultura, ferme de animale, cultivarea salciei energetic, etc.

Mult succes !

MADR : Analiza socio-economică a spaţiului rural românesc

analiza spatiu ruralMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat in 2014 o analiză socio-economică a spaţiului rural românesc. Analiza realizată scoate in evidentă o serie de problemele existente in zonele rurale din România.
Dintre aceste cele mai importante sunt:

1. Insuficienta valorificare a potentialului economic al spatiului rural.
Zonele rurale din România au un potenţial de dezvoltare important, in primul rand datorită mărimii acestora. Cu o suprafaţă totală de 238.391 km2 România se situează pe locul 7 în UE27 (6,0% din suprafaţă). In 2012, spaţiul rural avea o suprafață de 207 522 km2 (87,1%), iar pe acest teritoriu locuia 45,0% din populația României. Dacă in schimb ne gandim la faptul că România contribuie cu doar 1% la realizarea PIB-ului European, ca agricultura are o pondere de aproximativ 5,6% in PIB-ul României si la faptul că dintre IMM-urile active cu profil non-agricol la nivel național numai 18,1% îşi desfăşurau activitatea în mediul rural intelegem cat de putin este valorificat potentialul economic al spatiului rural.
Productivitatea muncii în agricultură, silvicultură şi pescuit a fost de 2464 Euro/persoană ocupată, fiind de aproape 5 ori mai mică decât media naţională (12.527 Euro/persoană ocupată).
In materie de productivitate a sectorului agricol, chiar şi în anii agricoli favorabili, nivelul productivității se situează sub 50% din media UE‐27,situaţie inacceptabilă şi care arată potenţialul economic nevalorificat al agriculturii şi zonelor rurale româneşti.
Dimensiunea medie a unei ferme în UE‐27 este de 14,3 ha, iar în România de 3,45 ha (de peste 4 ori mai mică), fapt ce influențează negativ punerea în valoare a resurselor agricole și rurale disponibile, cu efecte nefavorabile asupra economiei rurale şi asupra veniturilor agricultorilor.

2. Performante modeste ale micro-întreprinderilor si firmelor mici din zonele rurale.
In primul rand numărul afacerilor mici operationale la tara este extrem de mic. Densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori in zonele rurale este de 9,64 IMM – uri la 1000 de locuitori, ceea ce este cu mult sub media de la nivel naţional, care este de 23,66 IMM – uri la 1000 de locuitori.
IMM-urile din zonele rurale au o capacitatea redusă de a răspunde necesităţii de a furniza locuri de muncă pentru populaţia din spaţiul rural. De exemplu in agricultură, unde numărul persoanelor ocupate ar trebuie să inregistreze o crestere ca urmare a unei cresteri a productiilor realizate numărul persoanelor ocupate a scăzut in ultimii ani cu 2,6%.

3. Accesul la finanțare a firmelor din mediul rural este problematic.
Din punct de vedere al teritorialității, serviciile financiare sunt, în general, mai puțin accesibile întreprinderilor din mediul rural și sectorului agricol, cu costuri de creditare ridicate (dobânzi, taxe și comisioane pentru diversele servicii prestate de bănci). In accesarea unor credite cea mai mare problemă pentru firmele de la tara o reprezintă garantiile, căci proprietătile din mediul rural sunt luate in garantie la valori extrem de mici.

4. Serviciile sociale de bază nu răspund nevoilor populaţiei rurale.
Infrastructura socială (creşele, căminele de bătrâni) este insuficient dezvoltată, pentru a răspunde în mod adecvat solicitărilor. Astfel, în anul 2011 centrele pentru asistarea adulților înregistrau 524 de unități, din care 27% erau cămine pentru persoane vârstnice în stare de funcţionare în condițiile în care numărul persoanelor vârstnice din rural este în creștere. O situație similară se remarcă și în cazul creşelor, unde la nivel național existau 295 unităţi în condiţiile în care copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 4 ani erau în număr de 1054946 (în 2012), dintre care 45,5% înregistraţi în mediul rural.
De asemenea infrastructura educaţională, sanitară şi culturală nu are capacitatea de a susţine un nivel de viaţă decent.
Invăţământul preşcolar înregistrează un deficit major la nivel de infrastructură, procentul grădiniţelor din mediul rural ocupând numai 7,44% , din numărul înregistrat la nivel naţional în anul şcolar 2012-2013.

5. Posibilitatile de educatie si formare profesională sunt in continuare scăzute.
Nivelul de educaţie al populaţiei rurale s-a îmbunătăţit, dar într-un ritm lent. Din păcate previziunile pentru perioada următoare nu sunt foarte optimiste deoarece:
– numărul liceelor agricole a înregistrat în ultimul deceniu o tendință descendentă, concomitent cu scăderea numărului absolvenţilor (de la 2511 în 2005 la 2328 în 2011);
– atractivitatea scăzută a sectorului agricol, precum și scăderea numărului de absolvenți ai școlilor cu profil agricol sunt factori care au contribuit la scăderea nivelului de instruire a managerilor exploataţiilor agricole;
– formarea continuă se află într-un stadiu incipient de manifestare, fapt ce poziţionează Romania pe un loc inferior în UE27 (1,3% din populația rurală, în anul 2010 şi 1,6% în anul 2011 faţa de UE27 – 9,1% în 2010 şi 8,9% în 2011).

6. Fenomenul de urbanizare a populației active continua.
Dezvoltarea economică a sectorului secundar și terțiar a atras în ultimul deceniu populația activă rurală către zonele urbane, în anul 2012 populația activă din mediul urban fiind cu 11,7% mai mare decât cea din mediul rural (44,6%).
Urbanizarea populației active este generată si de numărul scăzut de oportunitati de ocupare in mediul rural. La nivel naţional, în 2012, rata ocupării, ca expresie a gradului de concentrare a populaţiei ocupate în vârstă de 15-64 ani, era de 59,5%. In spaţiul rural, se înregistrează o scădere a ratei de ocupare la principala grupă de vârstă, 15-64 ani (61,6% în 2005 comparativ cu 60,7% în 2012 ).
Existenta unui de număr scăzut de oportunitati de ocupare in mediul rural pare să fie contrazisă de rata șomajului în mediu rural, care este de 5,1% comparativ cu 8,6% în urban, dar in realitate in Romania acest indicator maschează un șomaj ascuns (persoanele care trăiesc la limita subzistentei, muncind in gospodaria proprie, si care nu se inregistrează ca si someri sau persoane aflate in căutarea unui loc de muncă).

7. Calitatea scăzuta a vietii in zonele rurale.
– În 2011, 40,3 % din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind cu 16,1 pp mai mare decât în UE-27. Ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din mediul rural este de 54,2%.
– În zonele rurale, veniturile sunt relativ scăzute, comparativ cu zonele urbane (la nivelul anului 2011 – 503 euro/gospodărie în rural față de 621 euro/gospodărie în urban). Totodată ponderea veniturilor (atât în numerar, cât şi în natură) din agricultură reprezintă 42% din venitul total brut /gospodărie în zona rurală, în timp ce salariile se situează în prezent în jurul procentului de 26%.
– Zonele rurale din RO sunt afectate de lipsa sau deficienţa infrastructurii, ceea ce are un impact negativ asupra dezvoltării economice şi a calităţii vieţii.
Deşi lungimea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare a crescut, accesul la acestea rămâne redus (numai 13,6% dintre localitățile rurale erau conectate la reţeaua de alimentare cu apă potabilă la nivelul anului 2012).
– Serviciile de bază nu răspund nevoilor populaţiei rurale, iar deficitul condiţiilor pentru dezvoltarea spaţiului rural din perspectivă socială se va reflecta în dezvoltarea economică a zonelor rurale din România.
– Furnizarea şi accesul la serviciile medicale reprezintă o problemă cheie pentru asigurarea unei mai bune calităţi a vieţii în comunităţile rurale.
Situația unităților sanitare din România atât din perspectiva numărului de unități cât și a resurselor
umane implicate a cunoscut o evoluție negativă în perioada 2005-2011. Astfel, numărul dispensarelor medicale a scăzut cu 16,5% din 2005 ajungând la 187 de unități în 2011.

V.T.

%d blogeri au apreciat asta: