Veste buna pentru fermierii romani: in supermarketuri sunt preferate produsele romanesti

Agricultura bioOriginea românească a produselor se numără printre cele mai importante criterii, alături de prospetime, gust și varietate, care îi determină pe consumatori să aleagă un anumit supermarket sau hipermarket, se arată într-un studiu ale carui rezutate au fost difuzat de Agerpres.

Jumătate dintre români sunt dispuși să facă un efort suplimentar, cum ar fi parcurgerea unei distante mai mari, pentru a cumpăra produse românești dintr-un supermarket sau hipermarket, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions.

Importanța criteriului produs în România diferă în funcție de produs. Astfel, respondenții au ales ouăle (56%), carnea (52%), legumele (52%), laptele (51%), fructele (48%), brânza (48%), iaurtul (45%), peștele (32%) și conservele (39%). Dintre aceștia, românii cu vârsta peste 55 ani consideră, într-o proporție semnificativ mai mare, că mai important este ca laptele și legumele să fie de proveniență românească, în timp ce persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani preferă carnea și iaurtul de origine autohtonă.
„De remarcat este faptul că, deși proveniența românească a produselor este suficient de importantă pentru consumatori încât să parcurgă o distanță mai mare față de casă pentru a-și face cumpărăturile, 44% dintre români au afirmat că nu ar renunța la supermarketul/hipermarketul preferat dacă ar ști că acesta vinde produse românești într-o proporție foarte mică’.

Vestea proasta este ca 83,6% dintre români declara ca supermarketul este locul preferat de cumpărături si doar 45,2% se aprovizionează și din piețele agro-alimentare.

Ponderea celor care se aprovizioneaza din piețele agro-alimentare este, dupa cum se vede, mult mai mica decat a celor care se aprovizioneaza din supermarketuri. Totusi, datorita acestei orientari catre produsele romanesti, fermierii romani isi vor purea creste vanzarile deorece produsele romanesti vor fi mai cautate de marile lanturi comerciale. Sanse reale de a vinde in marile magazine le au doar fermierii care se asociaza, contractele cu micii producatori fiind excluse.

Producția de miere de floarea soarelui este compromisă – o posibilă cauză ar fi utilizarea pesticidelor

Miere productieProducția de miere obținută în acest an din cultura de floarea soarelui este nesemnificativă, iar o posibilă cauză ar fi utilizarea de neonicotinoide și acumulării substanțelor de acest tip în sol, a declarat, vicepreședinte al Federația Asociațiilor Apicole ROMAPIS într-o conferință de presă.

Anul acesta a fost o producție bună la rapiță și foarte bună la salcâm, dar la floarea soarelui, probabil că producția este mai puțin de jumătate din cât ar fi trebui să fie. Producția de miere din floarea soarelui are o pondere de 25% din producțiile pe care se bazează apicultorii. Aceștia susțin că reducerea producției a fost cauzată de utilizarea de neonicotinoide pentru acest tip de cultură agricolă.
Din moment ce au murit albine la floarea soarelui și producția este foarte redusă, e clar că trebuie să facem o legătură între cele două fenomene„, a afirmat vicepreședintele Federației Asociațiilor Apicole ROMAPIS.

Pesticidele care au o toxicitate deosebită pentru albine aparțin unei noi clase denumită neonicotinoide și au fost introduse pe piața europeană în anul 2000 fiind caracterizate printr-o mare eficiență pentru că sunt de 7.000 de ori mai toxice decât DDT.
Aproximativ 10% dintre apicultorii care au participat la un sondaj al ROMAPIS au confirmat apariția unor albine moarte în fața stupilor precum și slăbirea excesivă a familiilor de albine, după analizarea stării de sănătate a acestora, la culesul din floarea soarelui.

Reprezentanții ROMAPIS au anunțat că nu sunt de acord cu derogările Ministerului Agriculturii pentru utilizarea acestor substanțe.
„Nu suntem de acord cu ultima derogare care urmează după alte trei serii de asemenea derogări și ne propunem ca în perioada următoare, dacă se va mai menține această interdicție de folosire a neonicotinoidelor în Uniunea Europeană, dorim ca Ministerul Agriculturii să nu mai emită alte derogări. Să lase lucrurile să se desfășoare și în România ca în întreaga Uniune Europeană, să vedem cu evoluează agricultura în lipsa acestor neonicotinoide, cum evoluează apicultură, să tragem niște concluzii”.
Potrivit sursei citate, în martie 2014, MADR a emis trei derogări care au permis utilizarea pentru 120 de zile în România a trei pesticide folosite la impregnarea seminței de floarea soarelui și porumb având ca substanțe active imidacloprid, clotianidin și tiametoxam. În august 2014, a fost emisă o nouă derogare prin care se permitea utilizarea pentru încă 120 de zile în România a neonicotinoidelor folosite la impregnarea seminței de rapiță, iar în februarie 2015, derogările emise pentru 120 zile permit utilizarea seminței de floarea-soarelui și porumb impregnată cu neonicotinoide în sezonul curent.
În luna iulie a.c., Ministerul Agriculturii a emis o nouă autorizație temporară pentru utilizarea substanței imidacloprid la tratrea semințelor de rapiță. Autorizația este valabilă până la finalul lunii octombrie 2015.

Potrivit reprezentanților ROMAPIS, neonicotinoidele sunt o clasa de insecticide neuro-active care au o compoziție chimică asemănătoare nicotinei și au fost dezvoltate începând cu anii ’90 de către firma Bayer. Un neonicotinoid, respectiv idacloprid, este insecticidul cel mai folosit pe plan mondial la ora actuală, iar clotianidin și tiametoxam sunt alte două dintre cele mai utilizate neonicotinoide.
Neonicotinoidele au un efect toxic mai mic asupra păsărilor și asupra mamiferelor decât asupra insectelor, comparativ cu familiile anterioare de insecticide. În sol perioada de înjumătățire a clotianidinului este între 168 și 6.900 de zile, în funcție de structura solului. Imidaclopridul se regăsește până la 2 ani în polenul și nectarul florilor din culturile netratate, care urmează celei tratate.

Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a declarat recent că producția de miere din acest an va fi mai mică cu circa 30% față de o producție medie anuală de 22.000-24.000 de tone, din cauza secetei și a depopulărilor familiilor de albine.
Cu o producție anuală de 22.000—24.000 de tone de miere, România se clasează în topul producătorilor de miere pe locul patru în Europa.
România deține, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine și are în jur de 40.000 de apicultori la nivel național.

Sursa: AGERPRES

Sectorul zootehnic ar putea intra în colaps; pierderile fermierilor depășesc 150 milioane de euro

Zootehnie 2014Anul 2014 a fost unul dificil pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu, pagubele estimate până în prezent reprezentând în jur de 150 – 200 de milioane de euro, afirmă președintele Federației Naționale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară și Servicii Conexe ‘PRO AGRO’, Alex Jurconi, într-un interviu acordat AGERPRES.
Acesta consideră că formele directe de ajutor de stat sunt singurele soluții pentru redresarea sectorului zootehnic, disponibile atât în plan european, cât și național.

 AGERPRES: Cum a fost anul 2014 pentru fermierii români?
Alex Jurconi: Anul 2014 a fost unul dificil, mai ales pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu. Începând cu luna mai, am avut primul caz confirmat de encefalopatie spongiformă bovină, care a anulat posibilitățile noastre de export cu țările terțe. Era un venit de care fermierii români și, în special, crescătorii de bovine aveau nevoie. Erau exporturi, venituri la bugetul statului pe care noi le generam cu acest tip de activități comerciale. Luna august aduce ‘boala limbii albastre’, care frânează și mai mult capacitățile noastre de comerț cu animale vii.

AGERPRES: Au fost evaluate pierderile crescătorilor de animale din cauza suspendării  exporturilor de animale vii în țările Orientului Mijlociu?
Alex Jurconi: S-au făcut evaluări și este vorba de sute de milioane de euro. Deși nu întotdeauna sunt în concordanță datele statistice ale ministerului cu cele pe care le deținem noi, estimez că tot acest export reprezintă în jur de 150 — 200 milioane de euro. Acesta este impactul, în acest moment, al absenței comerțului cu animale vii în țările terțe. Dacă adăugăm și criza cărnii de bovine, apărută la începutul anului 2013, care ne-a scos din piață din cauza crizei cărnii de cal și, dacă mai adăugăm importantul impact al embargoului rus asupra pieței cărnii de porc, care a făcut ca prețurile să se prăbușească în România, la producători, cu peste 30%, avem în față un an dificil pentru zootehnie.

Citeste articolul integral pe AGERPRES: click aici

Cum iti alegi amplasamentul atunci cand iti faci o ferma de animale ?

Ferma animaleSuccesul unei afaceri depinde de foarte multe elemente iar amplasamentul este unul dintre ele.
In cazul afacerilor din sfera comertului toată lumea stie ca succesul unui magazin depinde de vadul comercial, adică de amplasarea magazinului in imediata vecinătate a unei mari căi de comunicatie, care asigură comerciantului o clientelă numeroasă pentru realizarea de afaceri prospere. Dar oare in cazul in care te hotărăsti să iti faci o fermă de animale amplasamentul mai contează?
In mod sigur contează ! Dacă vrei să ai o afacere de succes amplasarea fermei tale trebuie astfel făcută incât sa răspundă următoarelor obiective:
1. Să fie intr-o zonă usor accesibilă.
Trebuie să te intrebi ce se va intâmpla cu animalele tale dacă ferma este amplasată intr-o zona in care, atunci cand vin ploile, timp de o săptămană nici tractoarele nu mai pot circula din cauza noroiului, sau iarna cand vine viscolul si trece o săptămană pană cand drumul spre ferma ta este dezăpezit.
Amplasarea fermelor in zone izolate prezintă numeroase avantaje, dintre care nu sunt de neglijat posibilitătile de extindere si cele de infiintare a unor plantatii care să asigure resursele pentru ferma de animale, dar aceste avantaje trebuie puse in balantă cu riscurile pe care ti le asumi. De aceea e bine să incerci să te pozitionezi in apropierea unui drum public.
2. Să fie amplasată pe un teren care prin pozitionarea sa reduce riscurile de poluare.
Legislatia actuală sanctionează agentii economici care poluează mediul inconjurator. Terenurile plane nu se recomandă, deoarece complică lucrările pentru scurgerea si evacuarea apelor meteorice si a dejectiilor. Pantele sudice, uniforme, de aproximativ 0,5 – 3%, sunt mai avantajoase, deoarece permit evacuarea apelor uzate si totodată si o bună expunere la radiatia solară. Se recomandă ca fermele de animale să fie amplasate mai jos decat nivelul localitătilor apropiate, pentru a se preveni scurgerea apelor meteorice si a dejectiilor spre acestea. In ceea ce priveste solul, se vor prefera solurile cu permeabilitate mare pentru apă si aer si capacitate de retinere a apei mică, deoarece aceste soluri prezinta o capacitate maximă de autopurificare naturală.
3. Să fie in apropierea unei retele de energie electrică.
Asa cum spuneam mai devreme dacă găsesti o zonă in câmp cat mai aproape de un drum public care este intretinut de autorităti este foarte bine, dar dacă prin apropiere nu trece nicio retea electrică s-ar putea să constati că o bună parte din banii pe care i-ai alocat pentru realizarea investitiei se duc pe racordarea la reteaua de energie electrică. E un lucru la care trebuie să te gândesti cu mare atentie deoarece o alegere gresită te poate costa multi bani.
Unii spun că nu au ce face deoarece au mostenit terenul intr-o anumită zonă si ca atare ei trebuie să-si facă afacerea acolo unde au teren. Atentie: in anumite situatii costul racordării la reteaua de energie electrică este atât de mare incât este mai rentabil să cumperi teren in apropierea unei retele existente si să-ti construiesti ferma acolo.
4. Să nu deranjeze vecinii.
Mai ales atunci când este vorba de ferme mici multi se gândesc să-si amplaseze ferma pe un teren din apropierea casei. Atentie mare insă atunci cand in apropiere mai există si alte case !
In 21 februarie 2014, in Monitorul Oficial nr. 127, a fost publicat Ordinul nr. 119/2014 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei care precizează care sunt distanţele minime la care fermele trebuie amplasate de zonele locuite. Potrivit acestui ordin distantele minime sunt:
– Ferme de cabaline, între 6–20 capete: ……………………….  50 m
– Ferme de cabaline, peste 20 capete: ……………………….. 100 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 6–50 capete: …………. 50 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 51–200 capete: ….…. 100 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 201–500 capete: …… 200 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, peste 500 de capete: …….. 500 m
– Ferme de păsări, între 51–100 de capete: ……………………. 50 m
– Ferme de păsări, între 101–5.000 de capete: ………………. 500 m
– Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexuri avicole: … 1.000 m
– Ferme de ovine, caprine: ………………………………………. 100 m
– Ferme de porci, între 7–20 de capete: ……………………….. 100 m
– Ferme de porci, între 21–50 de capete: ……………………… 200 m
– Ferme de porci, între 51–1.000 de capete: ………………….. 500 m
– Complexuri de porci, între 1.000–10.000 de capete: …….. 1.000 m
– Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ………… 1.500 m
– Ferme şi crescătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: . 100 m
– Ferme şi crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: …… 200 m
– Ferme şi crescătorii de struţi: ………………………………….. 500 m
– Ferme şi crescătorii de melci: …………………………………..   50 m
– Grajduri de izolare şi carantină pentru animale: …………….. 100 m
– Adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: ……..….….. 100 m
– Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale din exploataţiile zootehnice: …. 500 m
– Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: ………….. 1.000 m
– Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: . 1.000 m
5. Să permită extinderea afacerii.
Dacă afacerea a fost bine gandită si esti un om harnic mai mult ca sigur că lucrurile vor merge bine si vei dori să te extinzi. Poate iti vei mari ferma sau poate iti vei completa afacerea cu o unitate de procesare. Indiferent de ceea ce vrei să faci mai departe, pentru dezvoltarea afacerii in mod sigur vei avea nevoie de spatiu suplimentar. Cel mai bine ar fi să te poti extinde in imediata apropiere a fermei tale, căci in caz contrar trebui să găsesti teren in altă parte, unde să cheltui din nou bani pe racordarea la reteaua de energie electrica si să mai faci incă odată anumite investitii pe care le-ai făcut odată (cabina paznici, spatii administrative, etc.).
6. Distantă mică fată de sursele de aprovizionare.
In ziua de azi acest lucru nu mai contează atat de mult deoarece există numerosi producători sau distribuitori dispusi să iti aducă gratuit produsele de care ai nevoie. Totusi in anumite cazuri apropierea de sursele de materii prime te poate ajuta să iti reduci sensibil costurile de productie. Existenta unor distante mici de transport pentru furaje poate constitui un avantaj.

Mare atentie dacă optati pentru producţia în sistem ecologic. Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv, cu acces obligatoriu la păsune. Mărimea fermei depinde de resursele furajere !

Mult succes !

Bio România: Fermierii se mai pot înscrie în agricultura ecologică până la 29 august 2014

agricultura ecologicaAsociația Bio România recomandă tuturor fermierilor să se înregistreze ca operatori în agricultura ecologică în anul 2014, până la data limită de 29 august a.c., și să depună cereri pentru obținerea sprijinului financiar care ar putea ajunge la peste 600 de euro în anul 2015 pentru fermierii aflați în perioada de conversie.

„Asociația Bio România recomandă tuturor fermierilor, în special cei mici și mijlocii, să se înregistreze ca operatori în agricultura ecologică în anul 2014, până la 29 august a.c., data limită până când mai pot depune cereri pentru obținerea sprijinului financiar conform HG 759/2010, și care va fi plătit până la 30 iunie 2015. La solicitarea repetată a Asociației Bio România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a solicitat și obținut de la Comisia Europeană o suplimentare a sumei ce va fi distribuită fermierilor care intră în conversie în anul 2014”, a declarat Marian Cioceanu, președintele Asociației Bio România, într-un comunicat remis AGERPRES.
Conform calculelor Asociației Bio România, fermierii aflați în perioada de conversie ar putea primi, în 2015, peste 600 de euro, conform HG 759/2010.

De asemenea, reprezentanții Bio România afirmă că pe lângă subvenția pe care o vor primi pentru conversie, începând din 2015 până în anul 2020, prin Programul National de Dezvoltare Rurală, „agricultura ecologică va beneficia de sume record, pornind de la 250 euro/ha/an, până la 400 euro/ha/an, în funcție de tipul de cultură”.
În viitorul Program Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, agricultura ecologică are alocată o sumă de 200 de milioane de euro, a anunțat la finele lunii aprilie secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, la o dezbatere privind reducerea TVA la produsele ecologice.

„În viitorul program PNDR 2014-2020, avem alocată o sumă consistentă de 200 de milioane de euro pentru agricultura ecologică. Poate nu este suficientă, dar căutăm în continuare soluții ca să susținem acest sector care în ultima perioadă a adus plus valoare în economia României. Dacă ne uităm pe balanța comercială, care este pe plus în 2013 (…) o parte din acest plus vine și din sectorul agriculturii ecologice. Ne dorim ca și în viitor să se întâmple astfel de lucruri cu același succes”, a spus, în 29 aprilie, oficialul MADR.
Botănoiu a mai afirmat că produsele românești sunt mult mai sănătoase decât cele din celelalte state din UE, în condițiile în care România folosește în agricultură, pe hectar, de 10 ori mai puține chimicale.
„România utilizează 25 de kilograme de azot la hectar, comparativ cu Olanda care utilizează de 10 ori mai mult pe hectar, ceea ce ne permite să spunem că majoritatea produselor românești, inclusiv cele care provin din agricultura convențională, sunt mai sănătoase și mai curate decât cele provenite din vechile state membre. Și Polonia și Ungaria folosesc cantități duble față de ce folosim noi astăzi”, a explicat Daniel Botănoiu.

Bio-România susține ca alimentele de bază certificate bio să aibă TVA zero, cele aflate în conversie TVA 3%, iar cele naturale, respectiv cele care folosesc materie primă convențională, însă procesarea se face fără chimicale, să aibă o cotă de 9%. Pentru alimentele actuale care sunt fabricate din produse agricole convenționale, iar în procesarea lor se folosesc aditivi chimici, TVA să rămână 24%.
De asemenea, acele alimente, care sunt extrem de periculoase pentru sănătate, ar trebui să fie suprataxate cu o cotă mai mare de 24%, în special cele care conțin mai mulți aditivi alimentari.

Pentru introducerea TVA Verde asociația Bio România a lansat o petiție online, care poate fi semnată de oricine dorește să susțină această măsură pe site-ul Bio-România.

România are un potențial imens în agricultura ecologică, cu o suprafață de 300.000 de hectare de tern arabil certificat ecologic pentru producție și alte 500.000 de pajiști și un număr de 15.000 de operatori înregistrați în sistem la finele anului 2013. România exportă 80% din producție, în special materie primă și foarte puține produse procesate.

Sursa:  AGERPRES

Cultivarea salciei energetice – o afacere mica, la indemana oricui sau o afacere mare ?

Investitii salcie energeticaAtat pe internet cat si pe canalele de televiziune au apărut in ultimii ani articole si stiri care promovau o serie de idei de afaceri mici la tara ca fiind niste afaceri extrem de profitabile, din care poti castiga rapid sume considerabile. Foarte des s-a vorbit in ultima vreme de cultivarea salciei energetice. Pe internet au apărut articole cu titluri de genul: “Salcia Energetica! Afacerea perfectă pentru agricultură, energie si mediu cu profit de 1.200 de euro/ha” sau “O firmă din Harghita face 200.000 de euro pe an din salcia energetică”.
Aproape toate articolele iti crează impresia că avem de a face cu o idee de afaceri mică, pe care orcine poate să le pornească.
Am incercat să culegem informatii de la cei care s-au apucat de o astfel de afacere si de la specialisti in agricultură, pentru a vedea dacă o astfel de afacere este intr-adevar o afacere mica pe care oricine are teren la tară o poate demara rapid.

Ideea afacerilor cu salcie energetică a apărut in România acum cca. opt ani. Se pare că la ora actuală există cca. 900 de hectare pe care crește salcie energetică, plantatiile avand in general dimensiuni de la 10 hectare pană la cateva mii de hectare. Salcia este o bună sursă de celuloză. Tocătura rezultată este o biomasă folosită ca materie primă pentru fabricarea de brichete sau peleți sau de către marii consumatori pentru centrale energetice în cogenerare. Piata potentială este extrem de mare si teoretic oricine se apucă de o astfel de afacere nu intampină dificultăti in vanzarea mărfii.
Evident că in orice afacere in care există cerere mare pentru produsele care le realizezi se castiga bine. Intrebarea care se pune este dacă o astfel de afacere poate fi pornită cu bani putini.

Plantarea unui hectar cu salcie energetică costă între 2.000 și 3.000 de euro, iar pentru a avea o afacere profitabilă se recomandă o suprafață minimă de zece hectare. Teoretic dacă plătesti, să zicem, 2.500 Euro pentru cultivarea unui hectar de salcie energetică, dacă pornesti cu 10 hectare cultivate, cu o investitie totală de 25.000 Euro te-ai lansat in afaceri.
O plantaţie are o viaţa de 25-30 ani, din care în care primii 2 ani de viaţă producţia este nesemnificativă, dar care din anul al treilea poate conduce la producţii anuale de cca.40 t/ha.

Din păcate multi dintre cei care promovează astfel de idei de afaceri uită să mentioneze cateva lucruri:
– afacerile cu plante energetice sunt rentabile dacă se fac pe suprafete mari care să permită recoltarea materiei prime esalonat (recoltezi intr-un an de pe anumite suprafete in timp ce pe alte suprafete plantatia se regenerează);
– pentru ca astfel de afaceri să devină profitabile trebuie să lucrezi cu mijloace mecanizate la plantare, recoltare şi la procesare. Pentru procesare trebuie să ai utilaje specializate – tocătoare de resturi vegetale, masină de brichetat si de făcut peleti, si altele. Utilajele pentru procesare sunt absolut necesare deoarece ele oferă sansa de a vinde produsul finit către consumatorii finali si nu către procesatori, care in general oferă preturi mici.

In momentul in care investesti in utilaje esti pus in fata altei probleme: nu merită să invesesti in utilaje pentru o plantatie de 10 hectare. Pentru ca totul să devină profitabil trebuie să te gandesti la minimum 40-50 de hectare, dar asta transformă totul dintr-o afacere mică intr-o afacere mijlocie sau chiar mare (dacă ne gandim la sute sau chiar mii de hectare).

Pentru a vă face o imagine mai clară asupra investitiilor ce trebuie efecuate vă recomandam să vizionati următorul film de pe youtube: https://www.youtube.com/watch?v=gm4UJ54aYdk&list=PLOkV_NzQ9kKA6CQBBFlP6MLawBwli6biq . In acest filmulet de prezentare veti vedea cateva utilaje folosite la recoltare, si dupa cum vă veti da seama nu sunt ieftine. La ele va trebui să mai adăugati si utilajele de brichetare sau cele pentru productia peletilor, spatiile de depozitare, etc.
Potrivit fermierilor germani, care deja au acumulat experientă in domeniul afacerilor cu salcie energetică, pentru a rentabiliza o astfel de afacere ai nevoie de investitii de minim 1 milion de euro. Poate că in Romania, unde preturile sunt mai mici poti face o afacere profitabilă in acest domeniu cu sume mai mici cu 50% decat cele pe care le investesc nemtii, dar si in acest caz vorbim de o afacere in care trebuie să invesesti cel putin 500.000 Euro.
Intre 25.000 Euro, suma de care vorbeam la inceput, si 500.000 Euro este o diferentă foarte mare !
Cei interesati să se lanseze intr-o astfel de afacere mai trebuie să tină cont si de faptul că afacerile cu salcie energetică sunt rentabile doar in anumite zone, de obicei mlăştinoase.

Concluzia: cultivarea salciei energetice poate fi o afacere profitabilă, dar in mod sigur nu este o afacere mică !

Cat se poate castiga dintr-o afacere cu cateva solarii cu legume ?

afaceri solarii cu legume Multi orăseni care au mostenit o mică proprietate la tară, sătui de nebunia din marile orase se gandesc să se retragă in zona rurală si să se apuce de o mică afacere, iar una dintre primele idei care ii vine in minte oricarui orăsan este să isi facă cateva solarii in care să cultive legume. Teoretic ideea nu este rea deoarece cei ce locuiesc la oras sunt nevoiti o bună parte din an să cumpere legume de import din supermarketuri la preturi imense. Incepand de la jumătatea lunii septembrie si pană aproape de finalul lunii mai rosiile din marile lanturi comerciale depăsesc 5,5 lei/kg iar ardeii ajung la 10 lei/kg sau chiar mai mult. Asa că, de ce să nu iti faci cateva solarii la tară in care să cultivi legume, pe care să le vinzi apoi celor de la oras la preturi mult mai rezonabile decat supermarket-urile? Ideea pare si mai atractivă dacă te gandesti că este o afacere care se poate face pe suprafete mici.

In mod evident constructia unui solar este cea mai atractivă idee datorită costului redus. Solariile tip tunel acoperite cu folie, sunt cele mai răspandite constructii pentru cresterea legumelor in spatii protejate din lume.
Solarul poate fi o constructie extrem de simplă, formată dintr-o structură metalică acoperită cu folie. Se obtine astfel un spatiu protejat, care chiar dacă nu are un sistem de incălzire poate asigura o timpurietate a productiei de pană la 5 săptămani. In cazul in care solarul este dotat si cu un sistem de incălzire se poate incepe plantarea semintelor in ianuarie pentru a avea deja la 1 aprilie răsadurile (care ulterior vor fi mutate in mai multe solarii de productie).
Dacă optezi pentru materiale ieftine pornirea unei astfel de afaceri nu este prea costisitoare. Constructia unui solar te costă aproximativ 6.000 de lei iar semintele, ingrăsămintele si alte materiale aproximativ 500 lei / solar. Cu o investitie de numai 19.500 lei (aprox. 4.400 Euro) poti construi 3 solarii a cate 100 mp., iar dacă ai si o masină cu care să transporti marfa (ex: Dacia Logan MCV) poti porni rapid o mica afacere.

Pană aici totul e simplu, dar pentru a transforma aceasta mică afacere intr-o afacere profitabilă e destul de greu. Sunt cateva probleme pe care dacă nu le rezolvi corect in mod garantat mica ta afacere se va transforma in “muncă patriotică”.

Prima problemă pe care trebuie să o rezolvi este alegerea produselor pe care le vei cultiva.Trebuie să alegi intre culturile de zarzavat, salate, bulboase si rădăcinoase. Alegerea pare simplă: cultivi salată, ridichi, rosii si castraveti, că doar asta face toată lumea ! Dacă vei face exact ce face toată lumea s-ar putea să nu iesi in castig deoarece atunci cand va sosi momentul vanzării va trebui să concurezi la pret cu ceilalti. Dacă te orientezi către alte culturi pentru care cererea nu este foarte mare dar pentru care teoretic ai putea obtine preturi mari risti să rămai cu marfa nevandută. Ecuatia nu este simplă si pentru a avea sansa de a obtine profit trebuie să faci in prealabil niste mici cercetări pentru a afla ce se caută, ce cultivă altii si care este profitabilitatea pentru fiecare tip de cultură.
Un alt aspect de care trebuie să tii cont este si acela că nu poti să cultivi intr-un solar toate tipurile de legume. Trebuie să tii cont de cerintele de temperatură, umiditate si aer pe care le are fiecare tip de cultură si nu trebuie să uiti nici de faptul că nu poti intercala plantele oricum deoarece poate apare efectul de umbrire care conduce la compromiterea unor culturi.
Uneori succesul este dat de intuitie si noroc, fiindcă in anumite cazuri informatiile culese si analizele pe care le faci nu te ajută cu nimic.

A doua problemă, poate mai importantă decat prima, este desfacerea. Teoretic ai următoarele optiuni:
– vanzarea en-gos: către centrele de colectare legume-fructe sau magazinele si aprozarele de cartier;
– vanzarea en-detail: vanzarea in pietele agroalimentare din orase, vanzarea “pe marginea drumului”, sau vanzarea cu amănuntul la domiciliul clientilor.
In mod evident dacă vrei să obtii bani de pe urma unei astfel de mini-afaceri va trebui să te concentrezi pe vanzarea en-detail deoarece in caz contrar va trebui să iti vinzi marfa la preturi similare cu cele ale producătorilor care au culturi pe mai multe mii de mp., iar tu care ai doar 3 solarii de cate 100 mp dacă vinzi la pretul celorlalti in mod sigur iesi in pierdere.
In acest caz apare o nouă problemă: dacă tu stai in solarii si lucrezi toată ziua cine va vinde marfa? Solutia este ca un membru al familiei să se ocupe de vanzări dar asta numai dacă ai pe cineva in familie care stie să vandă. Altfel persoana va sta la tarabă in piată degeaba sau va umbla din usă in usă fără a avea si vanzări.
Nu mai este nici un secret că in acest gen de afaceri castigă doar cei care stiu cu adevărat cum să isi vandă marfa. Dacă nu te pricepi la vanzări si nu ai pe nimeni in familie care să fie bun la asa ceva ai putea angaja pe cineva priceput, dar atunci cand vorbim de afaceri atat de mici e greu de presupus ca din castigurile obtinute să poti plăti un bun vanzător.

A treia problemă – să ai cunostintele necesare pentru obtinerea unor productii bune. Este problema care poate fi rezolvată cel mai simplu deoarece există numeroase cărti de specialitate, există numeroase cursuri la care poti participa pentru a invăta cum să cultivi legumele in sere si la nevoie poti apela la specialisti care să te indrume. Pe langă toate astea mai există si internetul 🙂

Intrebarea care se pune este dacă obtii si profituri după ce ai rezolvat toate aspectele delicate ale unei astfel de afaceri. Răspunsul este simplu: depinde de costurile cu care vei opera.
Daca vinzi legumele en-detail, intr-un an obisnuit, din cultura legumelor pe 300 mp de solarii ai putea obtine fară probleme venituri de cca. 25.000 – 30.000 lei. Problema e de costuri: cat te costă transportul pentru a iti vinde produsele, cat te costă taraba in piată si cat costă munca ta si a celorlalti membrii ai familiei implicati in afacere ? De exemplu, dacă calculezi ca in afacere sunt implicate 2 persoane din familie si că fiecare ar trebui plătit cu un salar net de 1.000 lei/luna asta te conduce la o cheltuială de 24.000 lei/an. Dacă vrei să ai o asigurare medicală si pensie asta insemnă să iti faci contract de muncă, ceea ce va conduce la plăti suplimentare de aproximativ 22.000 lei/an (impozit pe salar, CAS si CASS).  Cu alte cuvinte: la final de an daca te angajezi cu contract de munca in propria firma vei avea pierderi.

Ce ai putea face pentru a obtine un profit rezonabil ?
a.) să te multumesti cu un salar lunar mult mai mic

sau

b)  să cultivi legume pe o suprafată mai mare, dar in acest caz va creste si valoarea investitiilor. In prezent cele mai ieftine oferte pentru solarii de 500 metri complet echipate cu sisteme irigatii sunt de 35.000 lei iar pentru solarii cu o suprafata utila de 1.000 mp. poti gasi firme care ti le realizeaza din materiale de calitate buna la 107.000 lei.

Mai multe informatii pe aceasta tema puteti obtine consultand articolul urmator: Daca merita si cat costa pornirea unei afaceri la tara in domeniul cultivarii legumelor in sistem ecologic

Mult succes !

V.T.

%d blogeri au apreciat asta: