Sectorul zootehnic ar putea intra în colaps; pierderile fermierilor depășesc 150 milioane de euro

Zootehnie 2014Anul 2014 a fost unul dificil pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu, pagubele estimate până în prezent reprezentând în jur de 150 – 200 de milioane de euro, afirmă președintele Federației Naționale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară și Servicii Conexe ‘PRO AGRO’, Alex Jurconi, într-un interviu acordat AGERPRES.
Acesta consideră că formele directe de ajutor de stat sunt singurele soluții pentru redresarea sectorului zootehnic, disponibile atât în plan european, cât și național.

 AGERPRES: Cum a fost anul 2014 pentru fermierii români?
Alex Jurconi: Anul 2014 a fost unul dificil, mai ales pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu. Începând cu luna mai, am avut primul caz confirmat de encefalopatie spongiformă bovină, care a anulat posibilitățile noastre de export cu țările terțe. Era un venit de care fermierii români și, în special, crescătorii de bovine aveau nevoie. Erau exporturi, venituri la bugetul statului pe care noi le generam cu acest tip de activități comerciale. Luna august aduce ‘boala limbii albastre’, care frânează și mai mult capacitățile noastre de comerț cu animale vii.

AGERPRES: Au fost evaluate pierderile crescătorilor de animale din cauza suspendării  exporturilor de animale vii în țările Orientului Mijlociu?
Alex Jurconi: S-au făcut evaluări și este vorba de sute de milioane de euro. Deși nu întotdeauna sunt în concordanță datele statistice ale ministerului cu cele pe care le deținem noi, estimez că tot acest export reprezintă în jur de 150 — 200 milioane de euro. Acesta este impactul, în acest moment, al absenței comerțului cu animale vii în țările terțe. Dacă adăugăm și criza cărnii de bovine, apărută la începutul anului 2013, care ne-a scos din piață din cauza crizei cărnii de cal și, dacă mai adăugăm importantul impact al embargoului rus asupra pieței cărnii de porc, care a făcut ca prețurile să se prăbușească în România, la producători, cu peste 30%, avem în față un an dificil pentru zootehnie.

Citeste articolul integral pe AGERPRES: click aici

Cum iti alegi amplasamentul atunci cand iti faci o ferma de animale ?

Ferma animaleSuccesul unei afaceri depinde de foarte multe elemente iar amplasamentul este unul dintre ele.
In cazul afacerilor din sfera comertului toată lumea stie ca succesul unui magazin depinde de vadul comercial, adică de amplasarea magazinului in imediata vecinătate a unei mari căi de comunicatie, care asigură comerciantului o clientelă numeroasă pentru realizarea de afaceri prospere. Dar oare in cazul in care te hotărăsti să iti faci o fermă de animale amplasamentul mai contează?
In mod sigur contează ! Dacă vrei să ai o afacere de succes amplasarea fermei tale trebuie astfel făcută incât sa răspundă următoarelor obiective:
1. Să fie intr-o zonă usor accesibilă.
Trebuie să te intrebi ce se va intâmpla cu animalele tale dacă ferma este amplasată intr-o zona in care, atunci cand vin ploile, timp de o săptămană nici tractoarele nu mai pot circula din cauza noroiului, sau iarna cand vine viscolul si trece o săptămană pană cand drumul spre ferma ta este dezăpezit.
Amplasarea fermelor in zone izolate prezintă numeroase avantaje, dintre care nu sunt de neglijat posibilitătile de extindere si cele de infiintare a unor plantatii care să asigure resursele pentru ferma de animale, dar aceste avantaje trebuie puse in balantă cu riscurile pe care ti le asumi. De aceea e bine să incerci să te pozitionezi in apropierea unui drum public.
2. Să fie amplasată pe un teren care prin pozitionarea sa reduce riscurile de poluare.
Legislatia actuală sanctionează agentii economici care poluează mediul inconjurator. Terenurile plane nu se recomandă, deoarece complică lucrările pentru scurgerea si evacuarea apelor meteorice si a dejectiilor. Pantele sudice, uniforme, de aproximativ 0,5 – 3%, sunt mai avantajoase, deoarece permit evacuarea apelor uzate si totodată si o bună expunere la radiatia solară. Se recomandă ca fermele de animale să fie amplasate mai jos decat nivelul localitătilor apropiate, pentru a se preveni scurgerea apelor meteorice si a dejectiilor spre acestea. In ceea ce priveste solul, se vor prefera solurile cu permeabilitate mare pentru apă si aer si capacitate de retinere a apei mică, deoarece aceste soluri prezinta o capacitate maximă de autopurificare naturală.
3. Să fie in apropierea unei retele de energie electrică.
Asa cum spuneam mai devreme dacă găsesti o zonă in câmp cat mai aproape de un drum public care este intretinut de autorităti este foarte bine, dar dacă prin apropiere nu trece nicio retea electrică s-ar putea să constati că o bună parte din banii pe care i-ai alocat pentru realizarea investitiei se duc pe racordarea la reteaua de energie electrică. E un lucru la care trebuie să te gândesti cu mare atentie deoarece o alegere gresită te poate costa multi bani.
Unii spun că nu au ce face deoarece au mostenit terenul intr-o anumită zonă si ca atare ei trebuie să-si facă afacerea acolo unde au teren. Atentie: in anumite situatii costul racordării la reteaua de energie electrică este atât de mare incât este mai rentabil să cumperi teren in apropierea unei retele existente si să-ti construiesti ferma acolo.
4. Să nu deranjeze vecinii.
Mai ales atunci când este vorba de ferme mici multi se gândesc să-si amplaseze ferma pe un teren din apropierea casei. Atentie mare insă atunci cand in apropiere mai există si alte case !
In 21 februarie 2014, in Monitorul Oficial nr. 127, a fost publicat Ordinul nr. 119/2014 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei care precizează care sunt distanţele minime la care fermele trebuie amplasate de zonele locuite. Potrivit acestui ordin distantele minime sunt:
– Ferme de cabaline, între 6–20 capete: ……………………….  50 m
– Ferme de cabaline, peste 20 capete: ……………………….. 100 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 6–50 capete: …………. 50 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 51–200 capete: ….…. 100 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 201–500 capete: …… 200 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, peste 500 de capete: …….. 500 m
– Ferme de păsări, între 51–100 de capete: ……………………. 50 m
– Ferme de păsări, între 101–5.000 de capete: ………………. 500 m
– Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexuri avicole: … 1.000 m
– Ferme de ovine, caprine: ………………………………………. 100 m
– Ferme de porci, între 7–20 de capete: ……………………….. 100 m
– Ferme de porci, între 21–50 de capete: ……………………… 200 m
– Ferme de porci, între 51–1.000 de capete: ………………….. 500 m
– Complexuri de porci, între 1.000–10.000 de capete: …….. 1.000 m
– Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ………… 1.500 m
– Ferme şi crescătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: . 100 m
– Ferme şi crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: …… 200 m
– Ferme şi crescătorii de struţi: ………………………………….. 500 m
– Ferme şi crescătorii de melci: …………………………………..   50 m
– Grajduri de izolare şi carantină pentru animale: …………….. 100 m
– Adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: ……..….….. 100 m
– Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale din exploataţiile zootehnice: …. 500 m
– Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: ………….. 1.000 m
– Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: . 1.000 m
5. Să permită extinderea afacerii.
Dacă afacerea a fost bine gandită si esti un om harnic mai mult ca sigur că lucrurile vor merge bine si vei dori să te extinzi. Poate iti vei mari ferma sau poate iti vei completa afacerea cu o unitate de procesare. Indiferent de ceea ce vrei să faci mai departe, pentru dezvoltarea afacerii in mod sigur vei avea nevoie de spatiu suplimentar. Cel mai bine ar fi să te poti extinde in imediata apropiere a fermei tale, căci in caz contrar trebui să găsesti teren in altă parte, unde să cheltui din nou bani pe racordarea la reteaua de energie electrica si să mai faci incă odată anumite investitii pe care le-ai făcut odată (cabina paznici, spatii administrative, etc.).
6. Distantă mică fată de sursele de aprovizionare.
In ziua de azi acest lucru nu mai contează atat de mult deoarece există numerosi producători sau distribuitori dispusi să iti aducă gratuit produsele de care ai nevoie. Totusi in anumite cazuri apropierea de sursele de materii prime te poate ajuta să iti reduci sensibil costurile de productie. Existenta unor distante mici de transport pentru furaje poate constitui un avantaj.

Mare atentie dacă optati pentru producţia în sistem ecologic. Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv, cu acces obligatoriu la păsune. Mărimea fermei depinde de resursele furajere !

Mult succes !

De ce taranii nu mai pot sa isi vanda laptele in piete de la 1 Ianuarie 2014

lapte bukIncepand cu data de 1 Ianuarie 2014 micii crescători de animale care produc lapte în mod tradiţional nu mai au dreptul să isi vandă produc­ţia în pieţe, ca urmare a alinierii Romaniei la normele Uniunii Europene privind calitatea laptelui. România a mai primit în prealabil două derogări, în 2009 şi 2012, de la Uniunea Europeană pentru a permite fermierilor să se adapteze la noile cerinţe. Desi reprezentantii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale si cei ai Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor au atras atentia de-a lungul timpului asupra faptului ca acestă măsură va fi implementată si in Romania informatia nu a ajuns la destui fermieri, iar multi dintre cei care au auzit de acest lucru au crezut că asa ceva nu se va intampla in Romania.

Normele europene prevad că in UE laptele poate fi comercializat numai dacă corespunde standardelor de calitate europene. La ora actuală in Romania o medie a parametrilor de calitate ai laptelui ar fi de 1 milion de germeni si 600.000 de celule somatice, in timp ce standardele europene sunt de sub 100.000 de germeni/ml si de 400.000 de celule somatice/ml. Potrivit estimarilor in Romania doar cca. 22% din productia de lapte corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Pentru a atinge standardele de calitate a laptelui impuse de Uniunea Europeană laptele trebuie să fie colectat de la animale sănătoase, mulse cu mulgătoare electrice, iar apoi laptele răcit in tancuri speciale de răcire.

Această măsură ii afectează in mod special pe micii fermieri, care isi desfăsoară activitatea in cadrul fermelor de subzistentă / semi-subzistentă. Potrivit estimărilor MADR micile ferme din Romania detin aproape 1 milion de capete de vaci (aproximativ 50% din numărul total de capete din Romania). Este evident că implementarea acestei măsuri va avea un efect devastator asupra micilor fermieri si unul benefic asupra marilor procesatori.
Din păcate, chiar dacă aceasta măsură contribuie la cresterea securitătii alimentare nu garanteaza si cresterea calitatii produselor deoarece laptele furnizat de marii procesatori este pasteurizat si ca atare lipsit de o serie de elemente benenefice omului.

La prima vedere intrarea in UE aduce o serie de dezavantaje micilor producători din zonele rurale si consumatorilor interesati de o alimentatie naturală. Afirmatia nu este in intregime adevarată deoarece nu trebuie să uităm că in ultimii ani Uniunea Europeana a pus la dispozitie fonduri semnificative pentru dezvoltarea si modernizarea afacerilor in mediul rural, inclusiv pentru sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă (masura 141) sau pentru sprijinirea tinerilor interesati să isi infiinteze o fermă (masura 121). Din păcate, din cauza birocratiei doar o mică parte dintre micii crescatori de animale au accesat aceste fonduri, si multi dintre cei care au accesat aceste fonduri au cheltuit banii “făra cap”. Cei care in schimb au avut o strategie si au investit banii in ceea ce era necesar sunt acum avantajati deoarece au scăpat de o bună parte din concurentă si de acum inainte vor putea să isi vandă produsele la un pret mai bun.

Pentru a afla mai multe despre optiunile pe care micii fermieri le au pentru a trece cu bine peste “momentul 1 ianuarie 2014” vă recomandăm să cititi articolul: “Solutii pentru micii fermieri care vor să isi comercializeze laptele

T.P.

Conditii privind autorizarea sanitar veterinara a producatorilor de lapte care vor sa isi vanda produsele direct

Pentru multi fermieri care detin vaci de lapte vanzarea produselor la un pret rezonabil este o mare problemă. Solutia pentru cresterea profiturilor o reprezintă vanzarea directă către consumatorii finali, dar acest lucru presupune respectarea unor reguli (deoarece producătorul răspunde de sănătatea celui care consumă din produsele sale) si obtinerea unor autorizatii.

I. Produsele primare de origine animală pot fi vândute direct consumatorilor doar de producătorii care sunt înregistraţi pentru desfăşurarea acestei activităţi conform Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 111/2008, care reglementează vânzarea directă de produse primare de origine animală.
Ordinului 111/2008 al ANSVA defineste conditiile pe care producătorii agricoli trebuie să le indeplinească din punct de vedere sanitar-veterinar pentru a isi putea vinde direct produsele si clarifică o serie de aspecte referitoare la activitatea micilor fermieri.
Produsele primare de origine animală sunt produsele rezultate din producţia primară, incluzând produsele obţinute din creşterea animalelor, din vânat sau pescuit. Din categoria produselor primare de origine animală destinate vânzării directe face parte si laptele crud. 

II. Vânzarea directă de produse primare de origine animală inseamnă:
– furnizarea directă de la locul de producere a produselor primare către consumatorul final;
– furnizarea produselor primare în cantităţi mici (conform cotei de lapte deţinute) către unităţi de vânzare cu amănuntul din localitate sau/şi dintr-o localitate învecinată;
– depozitarea şi manipularea produselor primare la locul de obţinere.
– furnizarea de către producători direct către consumatorul final a produselor primare de origine animală în cantităţi mici, în pieţele agroalimentare, precum şi cu ocazia târgurilor, expoziţiilor, organizării unor manifestări în perioada sărbătorilor religioase sau a altor asemenea evenimente publice, organizate periodic de către autorităţile locale/judeţene pe întreg teritoriul naţional.
In cazul micilor producatori de lapte de maxim interes sunt:
a. furnizarea directă de la locul de producere a produselor primare către consumatorul final;
b. furnizarea direct către consumatorul final a produselor primare în cantităţi mici, în pieţe agroalimentare, precum şi cu ocazia târgurilor, expoziţiilor si a diferitelor evenimente.

În locurile publice amenajate de autorităţi, unde sunt expuse la vânzare produsele primare de origine animală, producătorii trebuie să aibă o stare de igienă corespunzătoare, să poarte echipamente de protecţie alimentară (halate, şorţuri, bonete şi mănuşi curate) şi să deţină asupra lor un document din care să rezulte că nu suferă de boli care pot fi transmise prin intermediul alimentelor.
Vânzarea directă a produselor primare de origine animală către consumatorul final în pieţele agroalimentare sau in târguri si expoziţii se realizează numai de producător sau de membrii familiei, rude de gradul I şi II ale acestuia, în baza:
a) documentului de înregistrare sanitară veterinară eliberat de DSVSA;
b) actului de identitate al producătorului sau a actelor de identitate ale membrilor familiei acestuia;
c) documentului din care să rezulte starea de sănătate a producătorului sau a membrilor familiei acestuia;
d) fişei de sănătate a animalelor de la care au fost obţinute produsele primare de origine animală, din care să rezulte starea de sănătate a animalelor;
e) certificatului de producător, eliberat de primării.
ATENTIE: in momentul in care mici producatori doresc să livreze produse pe baza de comandă direct la domiciliul clientului certificatul de producător nu mai este suficient deoarece legea prevede facilizarea vanzarii in baza certificatului de producator doar in “piete, targuri sau alte locuri publice autorizate”.

III. Produsele primare de origine animală obţinute şi expuse la vânzare de producători trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să provină de la animale sănătoase şi să fie manipulate numai de către persoane sănătoase;
b) să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului/culorii, mirosului, gustului ori consistenţei;
c) să nu fie contaminate cu diferite impurităţi, să nu fie transportate sau prezentate în ambalaje murdare, ruginite ori improprii pentru produsele respective;
d) să fie identificate prin etichete pe care sunt înscrise menţiuni referitoare la producător, denumirea produsului, originea acestuia, data obţinerii, condiţii de păstrare şi, după caz, orice alte date necesare informării consumatorului;
e) pentru laptele crud, să respecte cerinţele de sănătate animală şi igienă stabilite în anexa III, secţiunea IX, cap. I, pct. I şi pct. II lit. A, lit. B pct. 1 şi lit. C din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE, respectiv laptele să provină de la animale libere de boli transmisibile la om prin lapte, din exploataţii care respectă condiţiile de igienă a mulsului, a spaţiilor de depozitare a laptelui şi cu asigurarea trasabilităţii produsului, incluzând ghidurile de bune practici şi igienă elaborate de asociaţiile profesionale şi avizate de ANSVSA.

IMPORTANT: prevederile de mai sus sunt valabile si pentru unităţile care obţin produse tradiţionale (înregistrate la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), care si ele pot functiona în baza autorizaţiei/înregistrării sanitare veterinare şi/sau pentru siguranţa alimentelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.
In cazul celor care realizeaza produse tradiţionale inregistrarea si autorizarea d.p.d.v. sanitar-veterinar nu presupune renuntarea la metodele traditionale de productie ci doar introducerea unor proceduri de lucru care să garanteze că produsele sunt igienice.

CONCLUZIE: analizand aspectele prevăzute in Ordinul 111/2008, privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală, ajungem la concluzia că pentru un fermier serios si bine intentionat toate aceste prevederi sunt relativ usor de indeplinit, ele fiind pană la urmă niste regului de „bun simt”. Ordinul ii avantajează pe adevăratii producători.
Din păcate pietele din Romania sunt pline de intermediari care nu respecta prevederile acestui ordin si care ingreuneaza activitatea adevaratilor producatori. Aplicarea cu mai multa strictete a acestui ordin ar duce la eliminarea concurentei neloiale din piete.

%d blogeri au apreciat asta: