In cazul in care va grabiti sa obtineti o finantare prin PNDR 2014 – 2020 ar fi bine sa stiti ca …

PNDR 2014 2020 WP• Încheierea contractelor de finantare de catre AFIR se poate face începând cu data aprobarii PNDR 2014-2020 în baza deciziei Comisiei Europene.

• Selectia si încheierea contractelor de finantare de catre AFIR aferente cererilor de finantare depuse în cadrul schemelor de ajutor de stat vor fi ulterioara aprobarii acestora prin decizia Comisiei Europene de aprobare a ajutorului de stat. Aceasta regula este valabila si in cazul selectiei si încheierii contractelor de finantare aferente cererilor de finantare depuse în cadrul schemelor de minimis.

• Organizarea sesiunilor de primire proiecte înainte de aprobarea PNDR 2014-2020 se poate realiza prin asumare în baza unui ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, cu informarea si consultarea corespunzatoare a Comitetului de Monitorizare.

• Proiectele selectate anterior deciziei Comisiei Europene de aprobare a PNDR 2014-2020 se modifica de catre beneficiari, în situatiile care impun corelarea cu fisele masurilor PNDR aprobat. Dupa caz, contractele de finanrare aferente acestor proiecte se modifica de catre AFIR în mod corespunzator. În situatia în care PNDR 2014-2020 aprobat modifica substantial principiile de selectie avute în vedere la evaluarea si selectarea pentru finantare a proiectelor beneficiarii pot redepune proiectele în baza noilor cerinte, în vederea evaluarii pentru obtinerea sprijinului financiar.

• Pentru beneficiarii care primesc finantare pentru proiectele aferente masurilor cuprinse în PNDR 2014-2020 , potrivit regulii de minimis, pe baza declaratiei pe propria raspundere si a verificarilor efectuate de AFIR, valoarea totala a ajutoarelor de minimis acordate aceluiasi beneficiar nu va depasi 200.000 euro pe durata a 3 ani fiscali, perioada care va fi evaluata pe o baza continua, astfel încât pentru fiecare noua acordare a unui ajutor de minimis se va determina suma totala a ajutorului de minimis acordat în anul fiscal în cauza, precum si pe perioada ultimilor 2 ani fiscali.

• Beneficiarii care primesc finantare pentru proiecte aferente schemelor de ajutor de stat aferente unor sub-masuri din cadrul PNDR 2014–2020 trebuie sa respecte regulile de cumul specifice fiecarui tip de ajutor de stat, în conformitate cu reglementarile europene si nationale în vigoare.

• Beneficiarul trebuie sa depuna din proprie iniriativa toate eforturile pentru a lua cunostinta de toate informatiile publice referitoare la masura / sub-masura PNDR 2014-2020 / schema de ajutor pentru care depune proiectul în vederea selectarii pentru finantare, astfel încât sa cunoasca toate drepturile si obligatiile prevazute în contractul de finantare înainte de semna.

Si inca un detaliu pe care ar trebui sa il stiti:
– Contribuţia publică din PNDR 2014–2020 se recuperează dacă în termen de cinci ani de la efectuarea plăţii finale către beneficiar activele corporale si necorporale rezultate din implementarea proiectelor cofinanțate din FEADR fac obiectul uneia din următoarele situaţii:
a) încetarea sau delocalizarea unei activităţi productive în afara zonei vizate de PNDR 2014-2020, respectiv de criteriile în baza cărora proiectul a fost selectat si contractat;
b) o modificare a proprietăţii asupra unui element de infrastructură care dă un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unui organism public;
c) o modificare substanţială care afectează natura, obiectivele sau condiţiile de realizare si care ar determina subminarea obiectivelor iniţiale ale acestuia;
d) realizarea unei activități neeligibile pentru măsura/sub-măsura în cadrul investiției finanțată din fonduri nerambursabile.

AFIR: PNDR 2007-2013 a adus agriculturii și spațiului rural din România peste 7,3 miliarde de euro în ultimii 7 ani

AFIRProgramul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 este unul dintre cele mai bune programe de finanțare europeană derulate în România, care a adus agriculturii și spațiului rural din România peste 7,3 miliarde de euro în ultimii 7 ani și a atins o rată de absorbție de 83%, a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, David Eugen Popescu.
Șeful AFIR consideră că până la finalul perioadei de programare, respectiv 31 decembrie 2015, rata absorbției se va apropia de 100%, chiar dacă este de așteptat „să fim obligați să dejangajăm o mică parte din fondurile europene acordate”.

Potrivit sursei citate, primele măsuri din noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 ar putea fi deschise în luna martie 2015, dacă în perioada imediat următoare Comisia Europeană va comunica acordul de principiu în baza unei adrese oficiale transmise de Ministerul Agriculturii.

Eugen Popescu apreciază că fondurile europene nerambursabile, în cei 7 ani de investiții, au mers către nu mai puțin de 75.000 de fermieri, din care aproape 13.000 sunt tineri, iar numărul locurilor de muncă create în mediul rural la proiectele finalizate este de aproape 42.000.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a plătit în 2014 peste 1,3 miliarde de euro către fermieri, investitori și autorități publice locale, ajungând astfel la un total al plăților efectuate către beneficiarii PNDR de 7,36 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile.
Analizând cifrele privind implementarea celorlalte programe de finanțare europeană se poate spune că PNDR este unul dintre cele mai bune programe de finanțare pe care țara noastră le derulează.

AGERPRES: Ați anunțat recent că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale va rezilia toate proiectele contractate prin PNDR pentru care nu există posibilitatea de a finaliza în timp util investiția din fonduri europene. Despre câte proiecte și despre ce sume vorbim?
David Eugen Popescu: Am demarat analiza proiectelor și vom avea în primul trimestru ale acestui an o primă centralizare. În urma analizei pe care o realizăm și care trebuie să fie foarte atentă și în consultare cu beneficiarii implicați, în primul trimestru al anului 2015 vom rezilia toate proiectele contractate care nu au depus nicio cerere de plată și care se află într-un stadiu ce nu permite finalizarea lucrărilor și depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2015, acesta fiind termenul limită conform prevederilor contractului de finanțare semnat de către toți beneficiarii PNDR.

AGERPRES: Proiectele din actualul PNDR trebuie implementate și finalizate până la 30 septembrie 2015 întrucât există riscul ca beneficiarii fondurilor europene să piardă toți banii obținuți până la această dată. Sunt multe proiecte care prezintă un astfel de risc?
David Eugen Popescu: Cererile de plată pot fi depuse de beneficiarii PNDR până cel târziu pe 30 septembrie 2015, acesta fiind termenul limită pentru depunerea ultimului dosar de cerere de plată, atât pentru beneficiarii privați, cât și pentru cei publici, iar ultima plată se face pe 31 decembrie 2015. Decalajul între decembrie 2015 și septembrie 2015 este dat de termenul legal în care AFIR realizează decontarea cheltuielilor eligibile efectuate — în conformitate cu prevederile legale privind finanțarea Politicii Agricole Comune și cu manualele de proceduri ale AFIR. Vreau să subliniez faptul că acest termen este ferm și nu se vor accepta derogări de la acesta indiferent de motivele invocate.
Este foarte important ca beneficiarii PNDR să-și programeze în mod corect etapele realizării investițiilor, astfel încât până pe 30 septembrie 2015 investițiile finanțate prin PNDR 2013 să fie finalizate cu proces verbal de punere în funcțiune pentru a nu ajunge în situația rezilierii contractului de finanțare semnat, a constituirii debitului total pentru întreaga investiție și a recuperării în integralitate a tuturor sumele acordate anterior.
Pentru că finalizarea implementării proiectelor înseamnă în cele mai multe situații demararea și finalizarea achizițiilor, AFIR a simplificat și pentru beneficiarii PNDR 2013 atât procedura de achiziții, prin crearea bazei de date cu prețuri de referință, cât și procedura de acordare a avansului și cea de decontare a cheltuielilor eligibile.

AGERPRES: Cum a fost primită de beneficiari baza de date cu prețurile de referință?
David Eugen Popescu: Baza de date a fost gândită și confirmată ca un instrument util pentru beneficiari și pentru AFIR. Este o premieră la nivel național și asigură o simplificare radicală a procesului de accesare a fondurilor europene acordate prin PNDR, precum și diminuarea neregulilor legate de procedura de achiziții. Precizez că această bază este un instrument dinamic, care se va modifica și actualiza periodic, astfel încât să ne asigurăm că răspundem nevoilor beneficiarilor și că vom fi în permanență într-o directă corelare cu piața de profil. În acest sens, AFIR va actualiza periodic această bază de date, atât din punct de vedere al adaptării prețurilor în funcție de evoluțiile pieței, cât și din punct de vedere al introducerii de noi elemente care pot face obiectul unei achiziții eligibile prin PNDR.
Baza de date are în acest moment peste 10.000 de elemente unice. Baza este în construcție, fiind adăugate noi elemente continuu, pe măsura ce primim oferte de la producători, importatori sau distribuitori și acestea sunt validate prin controalele efectuate de către AFIR.

Sursa: AGERPRES

Sectorul zootehnic ar putea intra în colaps; pierderile fermierilor depășesc 150 milioane de euro

Zootehnie 2014Anul 2014 a fost unul dificil pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu, pagubele estimate până în prezent reprezentând în jur de 150 – 200 de milioane de euro, afirmă președintele Federației Naționale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară și Servicii Conexe ‘PRO AGRO’, Alex Jurconi, într-un interviu acordat AGERPRES.
Acesta consideră că formele directe de ajutor de stat sunt singurele soluții pentru redresarea sectorului zootehnic, disponibile atât în plan european, cât și național.

 AGERPRES: Cum a fost anul 2014 pentru fermierii români?
Alex Jurconi: Anul 2014 a fost unul dificil, mai ales pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu. Începând cu luna mai, am avut primul caz confirmat de encefalopatie spongiformă bovină, care a anulat posibilitățile noastre de export cu țările terțe. Era un venit de care fermierii români și, în special, crescătorii de bovine aveau nevoie. Erau exporturi, venituri la bugetul statului pe care noi le generam cu acest tip de activități comerciale. Luna august aduce ‘boala limbii albastre’, care frânează și mai mult capacitățile noastre de comerț cu animale vii.

AGERPRES: Au fost evaluate pierderile crescătorilor de animale din cauza suspendării  exporturilor de animale vii în țările Orientului Mijlociu?
Alex Jurconi: S-au făcut evaluări și este vorba de sute de milioane de euro. Deși nu întotdeauna sunt în concordanță datele statistice ale ministerului cu cele pe care le deținem noi, estimez că tot acest export reprezintă în jur de 150 — 200 milioane de euro. Acesta este impactul, în acest moment, al absenței comerțului cu animale vii în țările terțe. Dacă adăugăm și criza cărnii de bovine, apărută la începutul anului 2013, care ne-a scos din piață din cauza crizei cărnii de cal și, dacă mai adăugăm importantul impact al embargoului rus asupra pieței cărnii de porc, care a făcut ca prețurile să se prăbușească în România, la producători, cu peste 30%, avem în față un an dificil pentru zootehnie.

Citeste articolul integral pe AGERPRES: click aici

Cum iti alegi amplasamentul atunci cand iti faci o ferma de animale ?

Ferma animaleSuccesul unei afaceri depinde de foarte multe elemente iar amplasamentul este unul dintre ele.
In cazul afacerilor din sfera comertului toată lumea stie ca succesul unui magazin depinde de vadul comercial, adică de amplasarea magazinului in imediata vecinătate a unei mari căi de comunicatie, care asigură comerciantului o clientelă numeroasă pentru realizarea de afaceri prospere. Dar oare in cazul in care te hotărăsti să iti faci o fermă de animale amplasamentul mai contează?
In mod sigur contează ! Dacă vrei să ai o afacere de succes amplasarea fermei tale trebuie astfel făcută incât sa răspundă următoarelor obiective:
1. Să fie intr-o zonă usor accesibilă.
Trebuie să te intrebi ce se va intâmpla cu animalele tale dacă ferma este amplasată intr-o zona in care, atunci cand vin ploile, timp de o săptămană nici tractoarele nu mai pot circula din cauza noroiului, sau iarna cand vine viscolul si trece o săptămană pană cand drumul spre ferma ta este dezăpezit.
Amplasarea fermelor in zone izolate prezintă numeroase avantaje, dintre care nu sunt de neglijat posibilitătile de extindere si cele de infiintare a unor plantatii care să asigure resursele pentru ferma de animale, dar aceste avantaje trebuie puse in balantă cu riscurile pe care ti le asumi. De aceea e bine să incerci să te pozitionezi in apropierea unui drum public.
2. Să fie amplasată pe un teren care prin pozitionarea sa reduce riscurile de poluare.
Legislatia actuală sanctionează agentii economici care poluează mediul inconjurator. Terenurile plane nu se recomandă, deoarece complică lucrările pentru scurgerea si evacuarea apelor meteorice si a dejectiilor. Pantele sudice, uniforme, de aproximativ 0,5 – 3%, sunt mai avantajoase, deoarece permit evacuarea apelor uzate si totodată si o bună expunere la radiatia solară. Se recomandă ca fermele de animale să fie amplasate mai jos decat nivelul localitătilor apropiate, pentru a se preveni scurgerea apelor meteorice si a dejectiilor spre acestea. In ceea ce priveste solul, se vor prefera solurile cu permeabilitate mare pentru apă si aer si capacitate de retinere a apei mică, deoarece aceste soluri prezinta o capacitate maximă de autopurificare naturală.
3. Să fie in apropierea unei retele de energie electrică.
Asa cum spuneam mai devreme dacă găsesti o zonă in câmp cat mai aproape de un drum public care este intretinut de autorităti este foarte bine, dar dacă prin apropiere nu trece nicio retea electrică s-ar putea să constati că o bună parte din banii pe care i-ai alocat pentru realizarea investitiei se duc pe racordarea la reteaua de energie electrică. E un lucru la care trebuie să te gândesti cu mare atentie deoarece o alegere gresită te poate costa multi bani.
Unii spun că nu au ce face deoarece au mostenit terenul intr-o anumită zonă si ca atare ei trebuie să-si facă afacerea acolo unde au teren. Atentie: in anumite situatii costul racordării la reteaua de energie electrică este atât de mare incât este mai rentabil să cumperi teren in apropierea unei retele existente si să-ti construiesti ferma acolo.
4. Să nu deranjeze vecinii.
Mai ales atunci când este vorba de ferme mici multi se gândesc să-si amplaseze ferma pe un teren din apropierea casei. Atentie mare insă atunci cand in apropiere mai există si alte case !
In 21 februarie 2014, in Monitorul Oficial nr. 127, a fost publicat Ordinul nr. 119/2014 al Ministerului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei care precizează care sunt distanţele minime la care fermele trebuie amplasate de zonele locuite. Potrivit acestui ordin distantele minime sunt:
– Ferme de cabaline, între 6–20 capete: ……………………….  50 m
– Ferme de cabaline, peste 20 capete: ……………………….. 100 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 6–50 capete: …………. 50 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 51–200 capete: ….…. 100 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, între 201–500 capete: …… 200 m
– Ferme şi crescătorii de taurine, peste 500 de capete: …….. 500 m
– Ferme de păsări, între 51–100 de capete: ……………………. 50 m
– Ferme de păsări, între 101–5.000 de capete: ………………. 500 m
– Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexuri avicole: … 1.000 m
– Ferme de ovine, caprine: ………………………………………. 100 m
– Ferme de porci, între 7–20 de capete: ……………………….. 100 m
– Ferme de porci, între 21–50 de capete: ……………………… 200 m
– Ferme de porci, între 51–1.000 de capete: ………………….. 500 m
– Complexuri de porci, între 1.000–10.000 de capete: …….. 1.000 m
– Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ………… 1.500 m
– Ferme şi crescătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: . 100 m
– Ferme şi crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: …… 200 m
– Ferme şi crescătorii de struţi: ………………………………….. 500 m
– Ferme şi crescătorii de melci: …………………………………..   50 m
– Grajduri de izolare şi carantină pentru animale: …………….. 100 m
– Adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: ……..….….. 100 m
– Platforme pentru depozitarea dejecţiilor animale din exploataţiile zootehnice: …. 500 m
– Platforme pentru depozitarea dejecţiilor porcine: ………….. 1.000 m
– Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: . 1.000 m
5. Să permită extinderea afacerii.
Dacă afacerea a fost bine gandită si esti un om harnic mai mult ca sigur că lucrurile vor merge bine si vei dori să te extinzi. Poate iti vei mari ferma sau poate iti vei completa afacerea cu o unitate de procesare. Indiferent de ceea ce vrei să faci mai departe, pentru dezvoltarea afacerii in mod sigur vei avea nevoie de spatiu suplimentar. Cel mai bine ar fi să te poti extinde in imediata apropiere a fermei tale, căci in caz contrar trebui să găsesti teren in altă parte, unde să cheltui din nou bani pe racordarea la reteaua de energie electrica si să mai faci incă odată anumite investitii pe care le-ai făcut odată (cabina paznici, spatii administrative, etc.).
6. Distantă mică fată de sursele de aprovizionare.
In ziua de azi acest lucru nu mai contează atat de mult deoarece există numerosi producători sau distribuitori dispusi să iti aducă gratuit produsele de care ai nevoie. Totusi in anumite cazuri apropierea de sursele de materii prime te poate ajuta să iti reduci sensibil costurile de productie. Existenta unor distante mici de transport pentru furaje poate constitui un avantaj.

Mare atentie dacă optati pentru producţia în sistem ecologic. Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv, cu acces obligatoriu la păsune. Mărimea fermei depinde de resursele furajere !

Mult succes !

Mic ghid pentru orasanul care vrea sa isi faca o ferma la tara

infiintarea unei mici fermeIn timp ce tinerii din mediul rural migrează de la sat la oras in căutarea unui loc de muncă si in speranta unei vieti mai bune, există si oameni din mediul urban, sătui de aglomeratie si poluare, care isi doresc un trai linistit la tară.
Nu este deloc simplu să vii de la oras si să iti faci o ferma care să iti asigure un trai decent. Munca la fermă este grea, si dacă nu ai crescut la tară este foarte probabil ca după 2 ani să iti doresti să revii la oras. Totusi, dacă esti sătul pană peste cap de stresul urban, si esti convins că nu te vei da bătut in fata problemelor care apar cand muncesti intr-o fermă, ar fi bine ca inainte să te muti la tară pentru a-ti porni mica ta afacere la tară să te documentezi, si să iti faci un plan de actiune.
Cel mai bine ar fi să iti faci o listă de intrebări la care să incerci să răspunzi. In continuare noi iti sugeram o parte din intrebările la care ar fi bine să găsesti răspuns:

Care este potențialul zonei?
Ar trebui să te documentezi si să afli care sunt culturile specifice zonei sau care sunt culturile care ar putea fi adap¬tate la zonă, care sunt mamiferele, păsările, sau moluştele specifice zonei si daca in zona există fâneţe sau păşuni.
Cat de bună este zona pentru agricultură si care este activitatea care s-ar preta cel mai bine? E o zonă in care merită cultivate cereale sau e vorba de lunca unui rau unde se pretează foarte bine legumicultura? Sau poate e vorba de o zonă in care merită să infiintezi niste livezi, sau poate mai rentabil ar fi să cresti animale? Ce produse s-ar putea obţine din flora spontană sau din fructele de pădure?
Si dacă la aceasta primă intrebare nu găsesti răspunsuri incurajatoare renuntă ! … căci e greu “să faci bani din piatră seacă”. Gandeste-te la o altă zonă, chiar dacă in altă parte terenurile sunt mai scumpe sau zona e ceva mai indepărtată. In cazul fericit in care zona in care vrei să te muti pare o zonă cu potential ridicat pentru afaceri in agricultură sau poate afaceri in domeniul non-agricol care au insă ca punct de plecare agricultura, e momentul să răspunzi la a doua intrebare.

Ce știu să fac si pe ce resurse mă pot baza?
Dacă in viata ta nu ai cultivat legume sau in viata ta nu te-ai ocupat de cresterea porcilor este extrem de riscant să iti investesti toti banii in niste solarii sau intr-o fermă de porci. Poti investi cu usurintă 20-30.000 Euro in asa ceva iar la final să nu te alegi cu nimic. Intr-o fermă nu este ca la un service, unde dacă nu ti-ai facut treaba la timp te alegi in cel mai rău caz cu o penalizare de 10% din salariu pe 3 luni ! De exemplu, dacă iti investesti in solarii si atunci cand vin căldurile nu descoperi plantele in timp util constati că in numai 6 ore ti-ai compromis toată cultura, si că banii tăi s-au dus “pe apa sambetei” ! E doar unul din miile de lucruri care se pot intampla si care conduc la pierderea banilor.
Asa că, dacă nu te pricepi la ceea ce crezi că ar merge in zona in care vrei să te stabilesti primul lucru pe care ar trebui să il faci este să te inscrii la un curs pe tema respectivă. Nu te baza pe faptul că tăranii din zona te vor invăta ce trebuie să faci, căci cea mai mare parte “lucrează dupa ureche” si ceea ce vei invăta de la ei probabil că nu te va duce la performantă ci doar la supravietuire. In plus după ce urmezi un curs tinut de profesionisti s-ar putea să iti dai seama de ce resurse ai nevoie pentru a face afacerea respectivă.
In ziua de azi 1-2 ha de pămant nu sunt suficiente pentru a asigura subzistentă, iar pe langă pămant poti avea nevoie de energie, apă sau anumite utilaje. Dacă nu iti evaluezi corect resursele de care ai nevoie, si bineinteles cele la care ai acces, risti ca ferma mult visată să nu iti aducă banii necesari supravietuirii.
După ce ajungi să stii foarte bine ce trebuie să faci si de ce resurse ai nevoie pentru a desfăsura o activitate profitabilă poate apărea un moment dificil, căci există riscul să constati că nu ai resursele necesare.
Inainte de a merge mai departe si a trece la planificarea activitătii in detaliu va trebui să mai răspunzi la 2 intrebări: “Unde pot să comercializez produsele?“ si “Care e cea mai bună metodă de valori¬ficare ?”. Degeaba ai produse de calitate dacă nu stii unde poti să le vinzi si care este solutia pentru a obtine un pret cat mai bun pentru produsele tale. De exemplu, dacă iti faci o fermă de vaci de lapte si nu te gandesti prea mult si la vanzare s-ar putea să te alegi doar cu cei 90 bani/litru pe care ti oferă o fabrica de lapte care colectează lapte din zona ta, ceea ce ar putea să insemne pentru tine o afacere proastă.

Cum imi organizez ferma ?
După ce ti-ai dat seama ce s-ar putea face in zona in care vrei să te stabilesti, te-ai decis că poti si vrei să demarezi o activitate in domeniul respectiv, si in plus ai ajuns la concluzia că ai si resursele necesare pentru a porni la drum, vine momentul in care trebuie să treci de la planuri cu caracter general la lucruri concrete.
Trebuie să ai in vedere faptul că ferma ta trebuie să răspundă la 2 cerinte: prima este aceea de a asigura produsele necesare consumului propriu, iar cea de a doua de a avea un “departament” (vorba vine) care realizează produse in cantităti mai mari, destinate vanzării către terti. Ai putea gandi si altfel, adică să iti faci o fermă ale cărei produse le vinzi altora, iar din veniturile obtinute să iti cumperi toată mancarea necesară tie si familiei tale, dar in acest caz probabil ar trebuie să te intrebi dacă a avut rost să te muti de la oras la tară.
Organizarea unei ferme nu este deloc simplă si, ceea ce este extrem de important este că dacă nu este facută cu atentie si “cu cap”, conduce la “evaporarea profiturilor”.
Cand iti termini planul nu uita să te intrebi dacă “Am tot ce îmi trebuie?” si “Am organizat tot cum trebuie?”. E un fel de recapitulare la ceea ce ai planificat.

Sunt doar primii pasi pe care ar trebui să ii parcurgeti pentru ca mutarea voastră de la oras la tară să aibă un final fericit. Dacă găsiti răspunsul corect la toate aceste intrebări si actionati ca atare sansele voastre de succes cresc cu aproape 50%.

Puteti afla informatii despre diferite tipuri de afaceri la tara consultand canalul video RuralOnline de pe YouTube accesibil la adresa www.youtube.com/user/afacerilatara. Puteti vedea diverse filme legate de cultura arbustilor fructiferi, legumicultura, ferme de animale, cultivarea salciei energetic, etc.

Mult succes !

MADR : Analiza socio-economică a spaţiului rural românesc

analiza spatiu ruralMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat in 2014 o analiză socio-economică a spaţiului rural românesc. Analiza realizată scoate in evidentă o serie de problemele existente in zonele rurale din România.
Dintre aceste cele mai importante sunt:

1. Insuficienta valorificare a potentialului economic al spatiului rural.
Zonele rurale din România au un potenţial de dezvoltare important, in primul rand datorită mărimii acestora. Cu o suprafaţă totală de 238.391 km2 România se situează pe locul 7 în UE27 (6,0% din suprafaţă). In 2012, spaţiul rural avea o suprafață de 207 522 km2 (87,1%), iar pe acest teritoriu locuia 45,0% din populația României. Dacă in schimb ne gandim la faptul că România contribuie cu doar 1% la realizarea PIB-ului European, ca agricultura are o pondere de aproximativ 5,6% in PIB-ul României si la faptul că dintre IMM-urile active cu profil non-agricol la nivel național numai 18,1% îşi desfăşurau activitatea în mediul rural intelegem cat de putin este valorificat potentialul economic al spatiului rural.
Productivitatea muncii în agricultură, silvicultură şi pescuit a fost de 2464 Euro/persoană ocupată, fiind de aproape 5 ori mai mică decât media naţională (12.527 Euro/persoană ocupată).
In materie de productivitate a sectorului agricol, chiar şi în anii agricoli favorabili, nivelul productivității se situează sub 50% din media UE‐27,situaţie inacceptabilă şi care arată potenţialul economic nevalorificat al agriculturii şi zonelor rurale româneşti.
Dimensiunea medie a unei ferme în UE‐27 este de 14,3 ha, iar în România de 3,45 ha (de peste 4 ori mai mică), fapt ce influențează negativ punerea în valoare a resurselor agricole și rurale disponibile, cu efecte nefavorabile asupra economiei rurale şi asupra veniturilor agricultorilor.

2. Performante modeste ale micro-întreprinderilor si firmelor mici din zonele rurale.
In primul rand numărul afacerilor mici operationale la tara este extrem de mic. Densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori in zonele rurale este de 9,64 IMM – uri la 1000 de locuitori, ceea ce este cu mult sub media de la nivel naţional, care este de 23,66 IMM – uri la 1000 de locuitori.
IMM-urile din zonele rurale au o capacitatea redusă de a răspunde necesităţii de a furniza locuri de muncă pentru populaţia din spaţiul rural. De exemplu in agricultură, unde numărul persoanelor ocupate ar trebuie să inregistreze o crestere ca urmare a unei cresteri a productiilor realizate numărul persoanelor ocupate a scăzut in ultimii ani cu 2,6%.

3. Accesul la finanțare a firmelor din mediul rural este problematic.
Din punct de vedere al teritorialității, serviciile financiare sunt, în general, mai puțin accesibile întreprinderilor din mediul rural și sectorului agricol, cu costuri de creditare ridicate (dobânzi, taxe și comisioane pentru diversele servicii prestate de bănci). In accesarea unor credite cea mai mare problemă pentru firmele de la tara o reprezintă garantiile, căci proprietătile din mediul rural sunt luate in garantie la valori extrem de mici.

4. Serviciile sociale de bază nu răspund nevoilor populaţiei rurale.
Infrastructura socială (creşele, căminele de bătrâni) este insuficient dezvoltată, pentru a răspunde în mod adecvat solicitărilor. Astfel, în anul 2011 centrele pentru asistarea adulților înregistrau 524 de unități, din care 27% erau cămine pentru persoane vârstnice în stare de funcţionare în condițiile în care numărul persoanelor vârstnice din rural este în creștere. O situație similară se remarcă și în cazul creşelor, unde la nivel național existau 295 unităţi în condiţiile în care copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 4 ani erau în număr de 1054946 (în 2012), dintre care 45,5% înregistraţi în mediul rural.
De asemenea infrastructura educaţională, sanitară şi culturală nu are capacitatea de a susţine un nivel de viaţă decent.
Invăţământul preşcolar înregistrează un deficit major la nivel de infrastructură, procentul grădiniţelor din mediul rural ocupând numai 7,44% , din numărul înregistrat la nivel naţional în anul şcolar 2012-2013.

5. Posibilitatile de educatie si formare profesională sunt in continuare scăzute.
Nivelul de educaţie al populaţiei rurale s-a îmbunătăţit, dar într-un ritm lent. Din păcate previziunile pentru perioada următoare nu sunt foarte optimiste deoarece:
– numărul liceelor agricole a înregistrat în ultimul deceniu o tendință descendentă, concomitent cu scăderea numărului absolvenţilor (de la 2511 în 2005 la 2328 în 2011);
– atractivitatea scăzută a sectorului agricol, precum și scăderea numărului de absolvenți ai școlilor cu profil agricol sunt factori care au contribuit la scăderea nivelului de instruire a managerilor exploataţiilor agricole;
– formarea continuă se află într-un stadiu incipient de manifestare, fapt ce poziţionează Romania pe un loc inferior în UE27 (1,3% din populația rurală, în anul 2010 şi 1,6% în anul 2011 faţa de UE27 – 9,1% în 2010 şi 8,9% în 2011).

6. Fenomenul de urbanizare a populației active continua.
Dezvoltarea economică a sectorului secundar și terțiar a atras în ultimul deceniu populația activă rurală către zonele urbane, în anul 2012 populația activă din mediul urban fiind cu 11,7% mai mare decât cea din mediul rural (44,6%).
Urbanizarea populației active este generată si de numărul scăzut de oportunitati de ocupare in mediul rural. La nivel naţional, în 2012, rata ocupării, ca expresie a gradului de concentrare a populaţiei ocupate în vârstă de 15-64 ani, era de 59,5%. In spaţiul rural, se înregistrează o scădere a ratei de ocupare la principala grupă de vârstă, 15-64 ani (61,6% în 2005 comparativ cu 60,7% în 2012 ).
Existenta unui de număr scăzut de oportunitati de ocupare in mediul rural pare să fie contrazisă de rata șomajului în mediu rural, care este de 5,1% comparativ cu 8,6% în urban, dar in realitate in Romania acest indicator maschează un șomaj ascuns (persoanele care trăiesc la limita subzistentei, muncind in gospodaria proprie, si care nu se inregistrează ca si someri sau persoane aflate in căutarea unui loc de muncă).

7. Calitatea scăzuta a vietii in zonele rurale.
– În 2011, 40,3 % din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind cu 16,1 pp mai mare decât în UE-27. Ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din mediul rural este de 54,2%.
– În zonele rurale, veniturile sunt relativ scăzute, comparativ cu zonele urbane (la nivelul anului 2011 – 503 euro/gospodărie în rural față de 621 euro/gospodărie în urban). Totodată ponderea veniturilor (atât în numerar, cât şi în natură) din agricultură reprezintă 42% din venitul total brut /gospodărie în zona rurală, în timp ce salariile se situează în prezent în jurul procentului de 26%.
– Zonele rurale din RO sunt afectate de lipsa sau deficienţa infrastructurii, ceea ce are un impact negativ asupra dezvoltării economice şi a calităţii vieţii.
Deşi lungimea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare a crescut, accesul la acestea rămâne redus (numai 13,6% dintre localitățile rurale erau conectate la reţeaua de alimentare cu apă potabilă la nivelul anului 2012).
– Serviciile de bază nu răspund nevoilor populaţiei rurale, iar deficitul condiţiilor pentru dezvoltarea spaţiului rural din perspectivă socială se va reflecta în dezvoltarea economică a zonelor rurale din România.
– Furnizarea şi accesul la serviciile medicale reprezintă o problemă cheie pentru asigurarea unei mai bune calităţi a vieţii în comunităţile rurale.
Situația unităților sanitare din România atât din perspectiva numărului de unități cât și a resurselor
umane implicate a cunoscut o evoluție negativă în perioada 2005-2011. Astfel, numărul dispensarelor medicale a scăzut cu 16,5% din 2005 ajungând la 187 de unități în 2011.

V.T.

Bio România: Fermierii se mai pot înscrie în agricultura ecologică până la 29 august 2014

agricultura ecologicaAsociația Bio România recomandă tuturor fermierilor să se înregistreze ca operatori în agricultura ecologică în anul 2014, până la data limită de 29 august a.c., și să depună cereri pentru obținerea sprijinului financiar care ar putea ajunge la peste 600 de euro în anul 2015 pentru fermierii aflați în perioada de conversie.

„Asociația Bio România recomandă tuturor fermierilor, în special cei mici și mijlocii, să se înregistreze ca operatori în agricultura ecologică în anul 2014, până la 29 august a.c., data limită până când mai pot depune cereri pentru obținerea sprijinului financiar conform HG 759/2010, și care va fi plătit până la 30 iunie 2015. La solicitarea repetată a Asociației Bio România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a solicitat și obținut de la Comisia Europeană o suplimentare a sumei ce va fi distribuită fermierilor care intră în conversie în anul 2014”, a declarat Marian Cioceanu, președintele Asociației Bio România, într-un comunicat remis AGERPRES.
Conform calculelor Asociației Bio România, fermierii aflați în perioada de conversie ar putea primi, în 2015, peste 600 de euro, conform HG 759/2010.

De asemenea, reprezentanții Bio România afirmă că pe lângă subvenția pe care o vor primi pentru conversie, începând din 2015 până în anul 2020, prin Programul National de Dezvoltare Rurală, „agricultura ecologică va beneficia de sume record, pornind de la 250 euro/ha/an, până la 400 euro/ha/an, în funcție de tipul de cultură”.
În viitorul Program Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, agricultura ecologică are alocată o sumă de 200 de milioane de euro, a anunțat la finele lunii aprilie secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, la o dezbatere privind reducerea TVA la produsele ecologice.

„În viitorul program PNDR 2014-2020, avem alocată o sumă consistentă de 200 de milioane de euro pentru agricultura ecologică. Poate nu este suficientă, dar căutăm în continuare soluții ca să susținem acest sector care în ultima perioadă a adus plus valoare în economia României. Dacă ne uităm pe balanța comercială, care este pe plus în 2013 (…) o parte din acest plus vine și din sectorul agriculturii ecologice. Ne dorim ca și în viitor să se întâmple astfel de lucruri cu același succes”, a spus, în 29 aprilie, oficialul MADR.
Botănoiu a mai afirmat că produsele românești sunt mult mai sănătoase decât cele din celelalte state din UE, în condițiile în care România folosește în agricultură, pe hectar, de 10 ori mai puține chimicale.
„România utilizează 25 de kilograme de azot la hectar, comparativ cu Olanda care utilizează de 10 ori mai mult pe hectar, ceea ce ne permite să spunem că majoritatea produselor românești, inclusiv cele care provin din agricultura convențională, sunt mai sănătoase și mai curate decât cele provenite din vechile state membre. Și Polonia și Ungaria folosesc cantități duble față de ce folosim noi astăzi”, a explicat Daniel Botănoiu.

Bio-România susține ca alimentele de bază certificate bio să aibă TVA zero, cele aflate în conversie TVA 3%, iar cele naturale, respectiv cele care folosesc materie primă convențională, însă procesarea se face fără chimicale, să aibă o cotă de 9%. Pentru alimentele actuale care sunt fabricate din produse agricole convenționale, iar în procesarea lor se folosesc aditivi chimici, TVA să rămână 24%.
De asemenea, acele alimente, care sunt extrem de periculoase pentru sănătate, ar trebui să fie suprataxate cu o cotă mai mare de 24%, în special cele care conțin mai mulți aditivi alimentari.

Pentru introducerea TVA Verde asociația Bio România a lansat o petiție online, care poate fi semnată de oricine dorește să susțină această măsură pe site-ul Bio-România.

România are un potențial imens în agricultura ecologică, cu o suprafață de 300.000 de hectare de tern arabil certificat ecologic pentru producție și alte 500.000 de pajiști și un număr de 15.000 de operatori înregistrați în sistem la finele anului 2013. România exportă 80% din producție, în special materie primă și foarte puține produse procesate.

Sursa:  AGERPRES

%d blogeri au apreciat asta: